Locul unde s-au luat măsurile corecte în cazul tragediei aviatice

Tragedia prăbușirii avionului la Cluj, în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și Aurelia Ion, studentă la medicină militară, a aruncat un val de tristețe peste toți românii. După cum era de așteptat, emoțiile au ocupat primul loc în toată această perioadă, motiv pentru care se explică și setea oamenilor de a găsi un țap ispășitor. Lăsând emoțiile și sentimentele la o parte însă, se impune totuși să tratăm acest subiect și din prisma acțiunilor concrete și reacțiilor din partea responsabililor. Din nefericire, această tragedie a curmat viața a două persoane și nu mai putem face nimic în această privință, dar ceea ce putem face este să analizăm la rece situația și să tragem concluziile necesare pentru ca astfel de situații să poată fi evitate în viitor.

În acest moment este clar pentru toată lumea că ceva nu a funcționat în modul de organizare al instituțiilor responsabile în astfel de situații din moment ce a trecut așa de mult timp între momentul producerii accidentului și momentul în care echipajele au ajuns la fața locului, timp, care pentru doi dintre pasageri, a reprezentat diferența dintre viață și moarte. La acest nivel, vorbim despre instituții precum Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Lipsa de coordonare și prezența de spirit precară ale responsabililor au condus la situația regretabilă despre care vorbim.

Cu toate acestea, la nivelul conducerii Executivului de la București a existat o mobilizare imediată în vederea identificării cauzelor care au stat la baza modului deficitar în care au reacționat instituțiile implicate, identificării responsabililor, aplicării sancțiunilor cuvenite și, nu în ultimul rând, stabilirii unei strategii de evitare a situațiilor similare în viitor. Primul pas l-a reprezentat efectuarea unei anchete pentru a fi stabilit cu exactitate cursul evenimentelor și de ce anume se face vinovată fiecare instituție în parte. La foarte scurt timp după producerea accidentului aviatic, premierul Victor Ponta a convocat o ședință de urgență la sediul guvernului în cadrul căreia au fost analizate reacțiile celor responsabili pe baza raportului final al anchetei.

Nu au întârziat să apară nici măsurile de tragere la răspundere ale vinovaților. Premierul Victor Ponta a solicitat demisia secretarului de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper și înlocuirea conducerii ROMATSA și STS, după ce aceștia au fost găsiți vinovați de faptul că operațiunile de salvare au durat mai bine de sașe ore. De asemenea, prim-ministrul a dispus înființarea unui comitet interministerial pentru situații de urgență din echipa căruia va face parte și doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Având în vedere că asemenea tragedii se pot întâmpla oricând, decizia formării unei echipe de specialiști care să se asigure că repercursiunile sunt reduse la cel mai mic nivel cu putință este binevenită.

Și la nivel de comunicare șeful Executivului s-a remarcat prin transparența în procesul decizional, punerea la dispoziția presei a tuturor detaliilor legate de anchetă și comunicarea cu publicul prin intermediul conferințelor de presă. Nu același lucru îl putem spune despre ministrul de interne Radu Stroe, care, prin declarațiile făcute, nu numai că a făcut dovada unei comunicări deficitare și a unei fugi de responsabilitate, dar a învolburat și mai mult apele în ceea ce privește accidentul aviatic. La acest nivel, îl putem aminti și pe Traian Băsescu, care în ciuda faptului că acest subiect ține prima pagină a ziarelor și este dezbătut în prime-time de toate emisiunile de pe canalele de știri, el nu cunoștea niciun delaliu legat de acest eveniment care a întristat o țară întreagă cu câteva zile înainte de Ziua Unirii.