LOVITURĂ - Consilierii de probațiune îl ACUZĂ pe ministrul Justiţiei de dezinformare

Organizația sindicală susţine că ministrul Justiției induce ideea falsă că absolut toți cei peste 3.000 de deținuți care au căpătat dreptul de a se elibera condiționat din penitenciar mai devreme, ca urmare a legii speciale promovate de domnia sa și adoptată ulterior de Parlament, ar urma să fie supravegheați în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probațiune și sprijiniți să se reintegreze social.

„Aceste afirmații nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor, serviciile de probațiune au atribuții de supraveghere numai față de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare.", se arată în comunicatul SNCSP.

Peste 500 de deţinuţi au fost eliberaţi joi, în prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, a anunţat, vineri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. El a spus că această cifră este mare şi i-a depăşit aşteptările, pentru că nu credea că „impactul va fi atât de mare”. Alți 3.349 de deținuți au dobândit dreptul de a primi eliberare condiționată.

MAI JOS REDĂM INTEGRAL COMUNICATUL SINDICATULUI NAŢIONAL AL CONSILIERILOR DIN SERVICIILE DE PROBAŢIUNE:

"Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) dorește să atragă atenția asupra dezinformărilor lansate recent în spațiul public de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cu privire la cele câteva mii de deținuți care urmează să fie propuși pentru liberare condiționată în următoarele zile și săptămâni, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu.

«Fiecare deținut din ăsta eliberat condiționat este luat în primire de un ofi... de un din ăsta de la probațiune care îl supraveghează, îl consiliază și îl ajută la reintegrare», a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader (notă - sublinierile aparțin SNCSP).

Prin declarația de mai sus, ministrul Justiției induce ideea falsă că absolut toți cei peste 3.000 de deținuți care au căpătat dreptul de a se elibera condiționat din penitenciar mai devreme, ca urmare a legii speciale promovate de domnia sa și adoptată ulterior de Parlament, ar urma să fie supravegheați în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probațiune din România și sprijiniți să se reintegreze social. Aceste afirmații nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probațiune au atribuții de supraveghere numai față de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare (vezi art. 101 din Codul Penal). Printre cei peste 3000 de deținuți care urmează să se prezinte în fața comisiilor de liberare condiționată din cadrul penitenciarelor în următoarele zile se numără atât persoane condamnate în baza vechiului Cod Penal (din 1969), precum și persoane condamnate în baza noului Cod Penal care mai au de executat mai puțin de doi ani din pedeapsa pronunțată de instanță, iar față de aceste persoane, serviciile de probațiune nu au niciun fel de atribuții, de supraveghere sau de altă natură.

Afirmațiile ministrului Justiției denotă fie intenția acestuia de a manipula opinia publică, lăsând să se înțeleagă, în mod fals, că impactul social al eliberării unui număr mare de deținuți într-un timp atât de scurt va fi preluat de anumite instituții ale statului, mai exact serviciile de probațiune, fie o ignoranță surprinzătoare în ceea ce privește rolul și atribuțiile consilierilor de probațiune, așa cum sunt consfințite acestea de Codul Penal și legile în vigoare.

Pe această cale, dorim să-i atragem atenția ministrului justiției că denumirea specialistului în reintegrarea infractorilor din cadrul serviciilor de probațiune (și numit în funcție, dealtfel, prin ordin al ministrului justiției) nu este „ĂSTA de la probațiune” ci „CONSILIER de probațiune”. Prin urmare, îi solicităm ministrului justiției Tudorel Toader să se abțină a mai face afirmații publice despre ce ar urma sau ar trebui să facă angajații serviciilor de probațiune până când va dovedi că știe cum se numesc aceștia și care sunt atribuțiile lor. Un prim pas în această direcție ar fi să prezinte de urgență o evaluare exactă și corectă a situației celor peste 3000 de deținuți care au căpătat dreptul de liberare condiționată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu și să indice cu exactitate câți dintre aceștia îndeplinesc condițiile legale pentru a intra în supravegherea serviciile de probațiune. Precizăm că, până în prezent, Ministerul Justiției nu a transmis către serviciile de probațiune niciun fel de informații privind impactul acestei legi asupra activității consilierilor de probațiune.

În schimb, declarațiile ministrului justiției amenință să perturbe activitatea serviciilor de probațiune, existând deja semnale că unele unități penitenciare au început să trimită liberații condiționat din ultimele zile către serviciile de probațiune pentru a primi „asistență post-penală”, pe motiv că „așa a declarat domnul ministru”, deși nicio lege în vigoare la acest moment nu prevede o astfel de situație.

De asemenea, într-o altă intervenție publică pe acest subiect, ministrul justiției Tudorel Toader, citat de Agerpres, a declarat că înaintea intrării în vigoare a Legii privind recursul comepansatoriu, în luna septembrie, i-a convocat la Ministerul Justiției pe șefii serviciilor de probațiune din toată țara și a discutat cu ei despre  „toate dificultăţile întâmpinate în activitatea dânşilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm şi le vom lua pentru îmbunătăţirea activităţii”.

SNCSP precizează că deși astfel de discuții au avut într-adevăr loc, singura urmare concretă a acestora a fost că prin rectificarea bugetară operată de Guvern în luna septembrie, bugetul Probațiunii pentru bunuri și servicii s-a diminuat cu 300.000 de lei, astfel încât în prezent nu mai pot fi acoperite decât cheltuielile cu plata utilităților, potrivit unei informări a Direcției Naționale de Probațiune nemaiexistând bani pentru „rechizite, registre, cartușe, reparații de orice natură (multifuncționale, autoturisme, etc), piese de schimb, cabluri, prelungitoare, prize, materiale de curățenie, etc.”. În aceste condiții, care se adaugă la subfinanțarea cronică a sistemului de probațiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probațiune să intre în imposibilitatea de a își desfășura activitatea înainte de finalul acestui an.”