Lui Crin Antonescu i-a revenit memoria
Reîntors pe plaiuri mioritice după vizita în SUA, Crin Antonescu a încercat să clarifice tema cartelelor pre-pay şi a deciziei asumate în CSAT privind posibilitatea interceptării convorbirilor în interesul securităţii naţionale. Numai că, în loc să lămurească tema, preşedintele liberal nu a făcut altceva decât să se complice în explicaţii care mai de care mai bizare.
Astfel, preşedintele PNL susţine că în 2012, în interimatul său la Cotroceni, ceea ce s-a adoptat în CSAT pe acest subiect a fost doar o recomandare, în contextul atentatului terorist din Bulgaria. În încercarea de a drege busuiocul, Crin Antonescu a vorbit despre acordul din CSAT ca despre o hotărâre, nuanţând poziţia iniţială.
Deşi tardive, pentru români şi pentru securitatea ţării, precizările formulate de către Crin Antonescu nu fac altceva decât să confirme poziţia exprimată de către Victor Ponta. Fiindcă dincolo de nuanţe, declaraţiile preşedintelui PNL sunt pe aceiaşi lungime de undă cu cele ale premierului care a vorbit săptămâna trecută despre nevoia de reglementare a acestor aspecte.
În Europa, majoritatea ţărilor au optat pentru legitimarea celor care doresc să achiziţioneze o astfel de cartelă. 17 ţări au norme în vigoare care presupun obligativitatea prezentării unui act de identitate la cumpărarea unei cartele pre-pay. Printre acestea se numără Germania, Grecia, Spania, Italia, Danemarca, Letonia, Bulgaria sau Slovacia.
Aşadar, a politiza o astfel de dezbatere nu este în avantajul nimănui. Din contră, trenarea discuţiilor pe tema statutului cartelelor pre-pay precum şi pe tema posibilităţii interceptării convorbirilor atunci când în joc este interesul naţional riscă să aducă mai degrabă deservicii. Desigur, tema este un sensibilă nu numai în România, ci în majoritatea statelor occidentale unde astfel de reglementări sunt criticate de către militanţii pentru păstrarea nealterată a libertăţilor de orice natură. Însă în contextul extinderii ameninţărilor teroriste care pun în pericol tocmai aceste libertăţi, dezbaterea trebuie să fie una riguroasă şi ancorată în argumente solide.
Să nu uităm că hotărârea adoptată în CSAT în 2012 a venit tocmai în contextul atacului terorist de la Burgas, în Bulgaria, la numai câteva sute de kilometri de România. Este proba cea mai clară că, dincolo de nenumăratele avantaje, globalizarea comportă şi riscuri ce trebuie prevenite. Iar soluţia nu poate fi aceea de a închide graniţele, ci aceea ca instituţiile statului responsabile cu siguranţa naţională să depună toate eforturile necesare pentru a asigura un climat de normalitate pentru cetăţeni.
Pentru că în joc este viitorul nostru, al copiilor noştri şi al generaţiilor viitoare. Adică aspecte fundamentale pe care nu avem dreptul să le tratăm cu nepăsare şi indiferenţă.