Lui Crin i-a ieşit porumbelul – nu mai vrea USL. A dorit vreodată?

De la ruperea USL, cele două mari partide care compuneau Uniunea au practicat linii de mesaje antagonice în legătură cu moştenirea pe care alianţa ar trebui să o lase. În timp ce PSD-ul şi liderul acestui partid au încercat o comunicare axată pe ideea că responsabilitatea guvernanílor este în primul rând în raport cu un program pe care electoratul l-a validat, liberalii merg exact în direcţia opusă. Astfel, Crin Antonescu şi oamenii săi încearcă acum să se dezică chiar şi de principiile pe care l-au girat pe vremea când făceau parte din USL.

Luni şi marţi liderul liberal a recunoscut că, în acest moment, duşmanul său politic nu mai este Traian Băsescu, ci Victor Ponta, pe care l-a acuzat, ca de obicei, de tendinţe dictatoriale. Deşi liderii PSD au tot lăsat deschisă uşa împăcării cu liberalii, Crin a reuşit să le-o trântească în nas, aşa cum reiese din declaraţia sa de luni seară: "Nu e nici teatru, nici intenție serioasă. Este o formă destul de ieftină de politicianism, care nu cuprinde nicio intenție autentică — ar fi și caraghios, nu? Acum trei săptămâni, acest mare proiect, care a fost USL-ul, a eșuat. Nu știu dacă sunt mulți oameni pe care domnul Ponta îi poate păcăli cu această retorică ieftină, la trei săptămâni după ce proiectul a eșuat așa cum a eșuat, și sigur că, pe de altă parte, spun că e politicianism, pentru că, în fond, aici e vorba doar de jocuri pentru a mai câștiga câteva voturi sau câteva dezertări".

Pentru prima dată după lunile în care liderul liberal se visa în opoziţie, deşi se afla la putere, în sfârşit avem o recunoaştere clară a faptului că preşedintelui PNL îi convine mai degrabă postura în care se găseşte în prezent. De asemenea, declaraţia vine după ce, din momentul în care s-a deschis discuţia despre numirea noilor şefi din Parchete, Antonescu nu a ratat aproape nicio ocazie de a se contra cu foştii colegi de alianţă. În schimb, liderul liberal a început să semene din ce în ce mai tare la discurs cu Traian Băsescu, recunoscând de altfel în final că se vede des cu preşedintele.

Astfel, întrebarea pe care ne-o putem pune în mod legitim este dacă într-adevăr Crin Antonescu a crezut în valorile pe care USL-ul le-a reprezentat şi dacă a văzut vreodată în Uniune ceva mai mult decât un vehicul pentru satisfacerea ambiţiei sale politice supreme. Dacă visul lui Crin Antonescu a fost doar de a ajunge la Cotroceni şi acum trei săptămâni a considerat că şi-l poate îndeplini doar rupându-se de PSD, atunci poate că ar fi fost mai bine să recunoască de la bun început acest lucru. În schimb, Crin a jucat în toate comediile politice ale ultimilor doi ani la două capete, pornind de la referendumul pentru demiterea preşedintelui şi terminând cu episodul Iohannis, trădându-şi în final aliaţii.

Din anumite puncte de vedere, ruperea USL reprezintă pentru Crin Antonescu o eliberare, din moment ce liderul liberal poate acum să spună ce credea cu adevărat despre această alianţă pe care nu a privit-o decât ca pe un instrument electoral şi la care acum a renunţat. Rezultatul îl vedem desigur în sondaje, liderul liberal fiind în prezent pe un trend descrescător capabil să pună capăt carierei sale politice exact în momentul în care se afla la câteva luni de victorie.