Lupta cu evaziunea – marea provocare

Evaziunea fiscală a ajuns anul trecut la aproape 14% din PIB (circa 20 miliarde de euro). Este concluzia ultimului raport al Consiliului Fiscal, care observă că reducerea evaziunii fiscale reprezintă o soluție pentru generarea unor venituri suplimentare semnificative la bugetul statului.

De remarcat însă că la aceeași concluzie a ajuns și guvernul, care și-a asumat în mod public ca obiectiv prioritar reducerea evaziunii fiscale. Vorbim în acest sens de angajamente materializate prin legi, cum ar fi bugetul pe anul 2013, cât și de acordul stand-by încheiat cu  FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Și mai important decât recunoașterea efectivă a problemei o reprezintă eforturile concrete pentru reducerea evaziunii fiscale. Chiar dacă aceste eforturi nu pot produce rezultate imediate (ceea ce explică de ce evaziunea fiscală a crescut în 2012 față de anul precedent), există perspective serioase pentru ca de acum încolo să asistăm la o creștere a eficienței colectării.

În acest sens vorbim în primul rând de reorganizarea ANAF și în ființarea Direcției Naționale Antifraudă, organism ce urmează să înceapă să funcționeze în aproximativ o lună. De asemenea, în cadrul modernizării administrației financiare, se dorește implementarea unui sistem pilot de administrare a veniturilor, proiect dezvoltat de către Guvernul României în parteneriat cu Banca Mondială. În urma implementării proiectului se aşteaptă creşterea nivelului veniturilor colectate, ca pondere în PIB, creşterea conformării voluntare cu 5% la declararea impozitelor principale, scăderea costului colectării de la 1,1% la 0,9%, creşterea cu 15% a satisfacţiei contribuabililor, scăderea costurilor de conformare pentru persoanele juridice de la 222 ore pe an la 176 ore pe an.

Eforturile cabinetului se îndreaptă însă nu doar către eficiența organismelor care au misiunea de a colecta impozitele, ci și către
realizarea unui sistem fiscal mai  prietenos pentru mediul de afaceri. Gradul de eficiență redus al colectării veniturilor din TVA și CAS, capitole la care România se situează printre ultimele locuri în Europa, este în fond și un semn că respectivele taxe sunt prea mari și împovărătoare pentru agenții economici.

Din această perspectivă, recenta reducere cu 15 procente  a TVA la pâine și produsele din pâine reprezintă nu doar o măsură menită să facă mai accesibil populației un aliment de bază, ci și un demers care are ca miză reducerea evaziunii fiscale uriașe din domeniul panificației. În mod similar, cabinetul contează pe o reducere a evaziunii la plata CAS prin reducerea cu 3 puncte procentuale a obligațiilor de plată la angajator.

Desigur, simpla implementare a unor astfel de măsuri nu garantează reducerea evaziunii fiscale. Reducerea TVA la pâine a fost introdusă ca un proiect pilot și rămâne de văzut în ce măsură ea va avea succes. Dar preocuparea activă a cabinetului de a găsi soluții pentru a produce o creștere substanțială a veniturilor colectate la buget reprezintă un semn că guvernul abordează cu seriozitate fenomenul evaziunii fiscale.