Magnaţii proprietăţilor, supăraţi pe Guvern

În absenţa unor teme mai fertile în perioada sezonului estival, o parte a presei s-a grăbit să lanseze atacuri la adresa Guvernului Ponta. Cea mai recentă măsură care a determinat reacţii ofensive în mass-media este cea legată de aplicarea unui impozit pe veniturile obţinute din chirii. Pentru a evita aruncarea în derizoriu a temei, Ministerul Finanţelor Publice a emis un comunicat prin care clarifică şi motivează necesitatea adoptării acestei măsuri: ”Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm că această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială”, se precizează în comunicatul MFP.

Reacţiile negative pe tema impozitului pe chirii sunt alimentate de magnaţii ce deţin proprietăţi prin intermediul cărora încasează venituri grase şi care nu doresc să contribuie în mod solidar pentru reducerea poverii fiscale care apasă pe umerii celor săraci, ai pensionarilor sau ai familiilor cu venituri reduse. Toate acestea în contextul în care majoritatea statelor din Uniunea Europeană au implementat diferite politici şi măsuri de taxare a bogăţiei, în numele echităţii sociale, conform principiului “cine are mai mult, trebuie să contribuie mai mult”.

Logica impozitului propus de către Guvern este simplă - fiecare proprietar care are venituri din chirii care are în posesie cel puţin două proprietăţi are şi mai multe surse de venit. Prin urmare, este normal să contribuie la buget cu o sumă care la sfârşitul lunii nu îi afectează nivelul de trai. Taxa este practic nesemnificativă pentru cei care închiriază proprietăţi, însă se poate dovedi esenţială pentru cei cărora le este dedicată fiindcă banii vor fi redirecţionaţi în politici sociale şi măsuri asistenţiale extrem de importante pentru categoriile vulnerabile de populaţie. Spre exemplu, proprietarii își permit să plătească 100 de lei mai mult pe lună la stat, în timp ce pentru pensionari, 100 de lei poate reprezenta bugetul din care îşi asigură traiul pentru o săptămână.

Solidaritatea socială presupune o participare activă a celor privilegiaţi şi nu trebuie să vizeze, ca în perioada PDL, sacrificii din partea pensionarilor şi bugetarilor cu venituri reduse. Este o filosofie guvernamentală diferită care plasează omul în centrul preocupărilor guvernării. Fiindcă angajamentele asumate de USL în faţa românilor, şi în baza cărora a obţinut rezultate electorale fără precedent, au la bază principiul echităţii sociale, nu adâncirea clivajelor între categoriile sociale.