Mall de 12.000 mp pe Calea Victoriei. AFLĂ cine a dat aprobare! FOTO

Centrul comercial va fi ridicat în spatele Palatului Ştirbey, clădire-monument istoric pe fostele grădini ale palatului. Tocmai din acest motiv, proiectul a stârnit controverse, atât în rândul societăţii civile, cât şi în rândul arhitecţilor, aceştia din urmă cerând reconstruirea grădinilor şi spunând că noile clădiri nu işi au locul lângă palat.

Faţă de proiectul iniţial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, cladirea din spatele palatului care va adăposti locuinţele şi centrul comercial, a fost retrasă mai mult faţă de clădirea palatului, cu circa 20 de metri, iar inălţimea ei a fost redusă de la 40 la 34,5 metri, în partea dinspre Calea Victoriei. Pe partea cu str. Budişteanu, imobilul va avea o înălţime de 17,5 metri.  În spaţiul rămas liber între palat şi noua construcţie va fi amenajat un atrium cu acoperiş retractabil şi un pasaj pietonal.

În partea dinspre Calea Victoriei clădirea va avea 7 etaje de locuinţe, la mijloc cinci etaje de spaţii comerciale, iar în spate înca trei etaje de locuinţe. La subsol vor fi 4 nivele de parcare ce vor avea circa 500 locuri de parcare.

Ca şi pondere din suprafaţa construită: 11761 mp vor ocupa spaţiile comerciale, 14.404 mp locuinţele, circa 4.000 mp spaţiile publice, circa 19.000 mp parcajele subterane, iar spaţiul verde circa 2.000 mp.

Indicatorii urbanistici sunt: POT 65%, CUT 3,85.

Proprietarul palatului şi iniţiatorul proiectului este Alexandru Popescu, iar biroul de arhitectură care realizează proiectul este Westfourth Architecture.

Ministerul Culturii a dat în secret  aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului, indicatorii urbanistici fiind un pic mai mari decât cei agreaţi miercuri de Comisia de urbanism.

Istoricul proiectului de la Palatul Stirbey
Proiectul imobiliar de la Palatul Ştirbey se discută de aproape zece ani. Iniţial, s-a discutat despre amplasarea mai multor clădiri înalte pe terenul din spatele palatului şi alături. După 2004, când s-a schimbat proprietarul clădirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe construcţii. Întrucât legislaţia în ceea ce priveşte urbanismul a devenit, după 2007, mult mai strictă, înălţimea clădirilor propuse a tot scăzut.

În 2009, Primăria Capitalei a dat aviz de urbanism pentru un ansamblu de clădiri a căror înălţime maximă este de 40 de metri. Imediat după, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevărat scandal.
Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectivă, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

Pe 29 septembrie 2010, Comisia Naţionala a Monumentelor Istorice a dat undă verde proiect imobiliar din spatele Palatului Ştirbey. În termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuia să decidă dacă va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri înălţime în spatele palatului, monument istoric.

Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri Ovidiu Popescu a dat Ministerul Culturii în judecată.