Manipulările pe tema Constituţiei continuă

Ultima tentativă de manipulare a fost lansată pe orbita cotidianului România Liberă. Într-un articol-editorial publicat recent, intitulat „Cine vrea să supună serviciile secrete”, autorul plasează informaţii false pentru a crea impresia că viitoarea Lege Fundamentală va oferi de fapt un scut pentru protejarea celor care comit fărădelegi. Iată ce se spune în articol: „După ce, marţea trecută, Crin Antonescu dădea asigurări că nimic nu se va schimba în atribuţiile preşedintelui în numirea şefilor serviciilor secrete, două zile mai târziu, Comisia de Revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament potrivit căruia şefii SRI şi SIE vor fi numiţi sau aleşi de către Senat. La prima vedere, o decizie corectă, care trece serviciile  secrete sub autoritatea organului reprezentativ suprem al poporului român. În realitate, aşa cum arată două scandaluri petrecute săptămâna trecută în Cehia şi Bulgaria, o măsură care deschide calea abuzurilor, corupţiei şi politizării.”

Sintetizată, informaţia furnizată de România Liberă sună cam aşa: nişte băieţi pricepuţi la abuzuri, corupţie şi politizare vor să pună cu botul pe labe SRI şi SIE, luându-i preşedintelui atributul de numire al şefilor serviciilor şi acordându-l parlamentarilor corupţi. Sună periculos, trebuie să recunosc. Mai ales într-o ţară în care Parlamentul nu s-a remarcat prin cine ştie ce virtuţi civice şi morale.

La o analiză mai atentă vom constata însă că lucrurile stau puţin diferit. Nu doar că lupul nu e negru. Dar lupul nici măcar nu există. Conform amendamentelor depuse, atribuţia numirii şefilor de servicii nu a fost trecută de la Preşedinte la Parlament. Nu s-a schimbat nimic în procedură  cu excepția faptului că votul nu mai este dat de plenul reunit, ci doar de către Senat. Din acest punct de vedere, putem vorbi chiar de o restrângere uşoară a controlului parlamentar asupra serviciilor, adică exact opusul intoxicării lansate de România Liberă.

Revenind însă la esenţa problemei, controlul democratic asupra serviciilor de informaţii, această zonă trebuie reglemetată cât mai echilibrat, prin implicarea tuturor puterilor fundamentale. Într-un regim democrat şi într-un stat de drept, serviciile de informaţii trebuie să fie controlate de toate cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească.

În plus, este esenţial ca atribuţiile de control să fie distribuite echilibrat între cele trei puteri. În cazul României, Preşedintele, care este parte a executivului numeşte, şefii serviciilor de informaţii şi este un beneficiar major de informaţii, Parlamentul aprobă numirile, controlează prin comisiile de specialitate, iar judecătorii emit mandatele. Este o formulă echilibrată care asigură un control democratic extins şi conferă legitimitate activităţii serviciilor.