Mărturia studentului turnat de Băsescu la Securitate

Detaliile delațiunilor lui Petrov sunt sordide. Sunt prezentate în notele sale informative multe considerații de ordin moral cu privire la acțiunile și motivațiile colegilor Bârgău și Dimitriu din Institutul de Marină. E analizat comportamentul lor – le sunt analizate și planurile de viitor, pe care Petrov le găsește mereu nedemne.

Despre unul dintre colegi, Ion Bârgău, sursa Securității deconspirată ca fiind Traian Băsescu anticipează cum ”nu va sta în NAVROM nici până la terminarea contractului, urmând să-și găsească o altă ocupație imediat ce va considera că s-a aranjat”.

Despre al doilea coleg, Corneliu Dimitriu, spune că e mercantil și are un “caracter rău”. Mai notează sursa Securității: “Ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”.

Ion Bârgău e ferm în discuția cu reporterul Dela0.ro: n-a discutat niciodată intim cu Traian Băsescu, iar tot ceea ce recompune narativ delatorul în nota sa informativă e fie produsul fabulației, fie interpretarea ultra-subiectivă a unor discuții de grup, niciodată personale.

Ion Bârgău mai spune ceva: că acțiunile sursei Petrov i-ar fi putut fi fatale celui turnat, într-un sistem de represiune cum era România comunistă.

“CU CE A FĂCUT BĂSESCU PUTEA SĂ-L DEA AFARĂ DIN ARMATĂ PE TATA, PE FRATELE MEU DIN FACULTATE, IAR EU ERAM MAZILIT. LA ASTA NU S-A GÂNDIT NEMERNICUL?”, e furios Bârgău, la patru decenii și jumătate distanță de la momentul în care, așezându-se pe o foaie, cuvintele lui Petrov i-ar fi putut schimba radical istoria personală.

Până la urmă, Bârgău a făcut o carieră în navigație, ajungând comandant de cursă lungă și lucrând, după Revoluție, pentru diverse companii maritime străine.

“EU NU-L CONSIDER PRIETEN PE TRAIAN. NU ERA ÎN CLASĂ CU MINE. ERAM TREI CLASE PARALELE”, își amintește Ion Bârgău. Explică: “Pe mine m-a apropiat viața de el, că am băut ceai patru ani de zile dimineața. Dar nu că, vezi Doamne, eram prieteni și mergeam la șprițuri împreună.”

Susține că n-a discutat vreodată cu Băsescu despre situația sa familială – care era oricum bună, nicidecum în termenii descriși în nota informativă. Petrov indicase că subiectul delațiunii venise la Marină “din dorința de a pleca din Iași, să fie departe de familie”.

“Eu acasă am avut o educație militară”, povestește Bârgău. “Probabil am spus la Constanța într-un grup mai mare: . Dar eu intim să-i spun lui așa ceva? Care alte convorbiri, Traine? Din discuțiile pe care le-am avut, adică never?”

Ion Bârgău l-ar întreba pe delatorul său cum și-a permis să scrie cu atâta siguranță că venirea la Marină era motivată de dorința de sta departe de familie a celui turnat. Bârgău e deranjat că i s-a făcut portretul unui ins care nu mai vrea să-și vadă părinții. Deranjat nu e, de fapt, cuvântul potrivit. Bârgău e un pachet de nervi.

Cu un nume conspirativ smuls din literatură rusă, tânărul student al Institutului de Marină din Constanța – care avea să devină peste decenii președintele României – și-a turnat la mijlocul anilor 1970 mai mulți colegi de facultate. Notele informative erau depuse la cabinetul ofițerului de contrainformații al Securității din unitatea de învățământ, un anume locotenent-colonel Gheorghe Tudor.

Așa probează documente ale organelor de represiune din România comunistă, aflate în arhivele gestionate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Probatoriul întocmit de CNSAS vine la capătul unei proceduri de verificare a candidatului Băsescu (la alegerile europarlamentare) care a adus elemente noi în stabilirea relației fostului președinte cu Securitatea comunistă.

Nu e evident motivul pentru care Securitatea monitoriza activitățile și comportamentele lui Ion Bârgău și Corneliu Dimitriu, cei doi colegi de Marină în dosarele cărora au fost identificate notele semnate de Petrov.

Într-unul dintre cazuri (cel al lui Ion Bârgău), ofițerul de contrainformații recomandă o discuție cu elevul turnat “asupra relației cu cetățenii străini”. Tot CI-istul dispune sesizarea unui alt ofițer al Securității de la Iași, care să verifice “cum este cunoscut tatăl (n.r. – celui turnat)”.

În celălalt caz (cel al lui Corneliu Dimitriu), ofițerul de contrainformații ia ca măsură, de asemenea, “o discuție cu elevul asupra relațiilor sale cu persoane din străinătate”. Petrov mărturisise că studentul Dimitriu nu era interesat de pregătirea sa profesională și căuta posibilitatea unor câștiguri materiale importante. Rezoluția CI-istului impune continuarea urmăririi informative “și prin alți colaboratori”.

Context: Ca președinte, Traian Băsescu și-a făcut un titlu de glorie din deconspirarea turnătorului Dan Voiculescu și a lui Sorin Ovidiu Vântu.

Citește tot articolul pe Dela0.ro