Medic legist: Pacienţii decedaţi de COVID aveau apă la plămâni şi cheaguri de sânge

"Pacienții decedați, care au fost autopsiați, după infecția pulmonară cu virusul SARS CoV2 aveau și o suprainfecție bacteriană. Această infecție scade dramatic capacitatea imună a plămânilor și atunci orice bacterie se grefează pe plămâni și apar focare bronhopneumonice. Dar din punctul de vedere al evoluției pneumoniilor virale, cam aceasta este regula.

Pacienții COVID decedați aveau „edem pulmonar foarte hidrofil, multă apă în plămâni, existau tromboze pulmonare aproape în toate stadiile de evoluție ale bolii - vase mici de sânge cu cheaguri. Efectul acestor cheaguri, mai ales în faza incipientă a bolii, este că practic opresc ajungerea sângelui șa țesutul pulmonar dependent de cheagul respectiv. Astfel, pe de o parte, se accentuează inflamația locală și pe de altă parte scade oxigenarea sângelui", a declarat medicul Cristian Stan pentru Digi24.

Citeşte şi Managerul Institutului Marius Nasta: "Zeci de pacienţi vindecaţi de COVID sunt încă internaţi cu afectare pulmonară severă"

Medicul legist a mai explicat faptul că boala provocată de COVID-198 se deosebeşte de alte pandemii virale din cauza faptului că nu are o evoluţie liniară: fie apare cu o cădere bruscă a stării de sănătate, fie în doi timpi - cu o evoluţie aparent pozitivă pentru ca apoi să apară fenomele de coagulare cu impact miocardic, cerebral, renal sau alte obstrucşii vasculare.

"Există și afectare hepatică, dar nu este atât de frecventă. Există afectare cerebrală, există cazuri de encefalită, encefalopatii care au fost comunicate în revistele internaționale, există tulburări neurologice – pierderea mirosului, pierderea gustului, pierderea echilibrului sau alte tipuri de tulburări neurologice, chiar și psihiatrice, care pot fi explicate prin invadarea creierului de către virus sau pot exista și explicații legate de această obstrucție a vaselor cerebrale mici de către acești trombi care apar în încă din etapele incipiente ale bolii”, a mai spus Cristian Stan.

Citeşte şi Manager Institutului "Victor Babeş" din Capitală: Atingerea pragului de 2.000 cazuri pe zi ar bloca activitatea spitalelor