Mihail Vlasov, fostul șef al Camerei de Comerț, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare

Mihail Vlasov a fost condamnat în februarie de Curtea de Apel București la 4 ani închisoare cu executare, însă Instanța supremă a admis apelul declarat de DNA și a mărit pedeapsa la 5 ani închisoare.

ÎCCJ a menținut celelalte dispoziții ale sentinței date de Curtea de Apel București, și anume, interdicția ca Vlasov să ocupe o funcție publică sau să-și exercite profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.

Din pedeapsa de 5 ani se va scădea perioada în care Mihail Vlasov a stat în arest preventiv, 24 aprilie — 29 august 2014.

Citește și:  Bombă! Alina Gorghiu făcea jocurile în Parlament pentru Mihai Vlasov. Legătura financiară dintre Gorghiu şi Vlasov

Decizia este definitivă.

Pe 9 aprilie 2014, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, acesta fiind acuzat de trafic de influență.

Potrivit DNA, la data de 13 martie 2014, Vlasov, în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României și arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț, a pretins de la un denunțător suma 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro la data de 18 martie 2014.

În schimbul acestor bani, Vlasov i-a promis denunțătorului că-și va folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor Curții de Arbitraj Comercial Internațional învestiți cu soluționarea unui dosar în care denunțătorul are calitatea de pârât-reclamant și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre favorabilă denunțătorului.

La data de 2 septembrie 2013, o societate comercială a sesizat Camera de Comerț și Industrie a României — Curtea de Arbitraj Comercial Internațional cu o acțiune arbitrală formulată împotriva denunțătorului și a unei alte persoane. Obiectul acțiunii era reprezentat de obligarea celor doi pârâți la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării, de către aceștia, a contractelor de management comercial și management financiar. Judecarea acestei acțiuni a fost amânată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014, arăta DNA.

Printr-un intermediar, denunțătorul a aflat că Vlasov ar fi interesat de industria de tipar din România și că acesta din urmă ar dori să-l cunoască. La data de 13 martie 2014, în urma unei programări prealabile, denunțătorul s-a prezentat la biroul lui Mihail Vlasov, din sediul Camerei de Comerț.

Citește și: STENOGRAME din dosarul Mihail Vlasov. Ce intervenţii încerca să facă fostul şef al Camerei de Comerţ

"La începutul discuțiilor, Vlasov l-ar fi întrebat pe denunțător dacă știe că are un proces în derulare la instituția al cărei președinte este. În urma răspunsului pozitiv al acestuia, inculpatul ar fi scos o hârtiuță din buzunar și i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul și că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretențiile reclamantei sunt fondate sau nu", potrivit DNA.

În continuare, la întrebarea lui Vlasov dacă ar fi dispus să "contribuie", cumva, la câștigarea procesului, denunțătorul i-ar fi replicat că singurii lui bani sunt cei 270.000 euro, pe care i-a cerut prin cererea reconvențională depusă în instanță.

Întrucât denunțătorul nu-și manifesta disponibilitatea remiterii sumei de bani, Vlasov i-ar fi spus direct că, pentru câștigarea procesului, ar trebui să-i dea suma de 1.000.000 euro.

"După mai multe negocieri, în finalul discuției, inculpatul i-ar fi propus denunțătorului următoarea înțelegere: acesta îi promitea suma de 1.000.000 euro, din care, până la termenul din 19 martie 2014, îi va achita 200.000 euro. Între timp, denunțătorul ar fi trebuit să primească de la instanță mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranșe, întreaga sumă de 1.000.000 euro", susțin procurorii DNA.

La data de 18 martie 2014, Mihail Vlasov s-a întâlnit cu denunțătorul la un restaurant din București și i-a cerut din nou 1.000.000 euro. Vlasov i-ar fi precizat, totodată, denunțătorului că suma nu se mai negociază, eventual, doar termenele ce urmau a fi acordate de instanța de arbitraj.

"În aceleași împrejurări, inculpatul Mihail Vlasov i-ar fi învederat denunțătorului faptul că, inițial, ar trebui remisă suma de 200.000 euro, iar ulterior, după ce instanța de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în același scop. După remiterea acestei sume de bani, instanța de arbitraj urma să dispună o soluție favorabilă denunțătorului", mai arată DNA.

La aceeași dată s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra lui Vlasov fiind găsită suma de 200.000 euro.

Recent, Vlasov a fost trimis în judecată în al doilea dosar, fiind acuzat de dare de mită, după ce a intervenit pe lângă parlamentari, pentru a promova un proiect de lege privind trecerea Registrului Comerțului în subordinea Camerei de Comerț și Industrie a României.