Ministerul Justiţiei pune capăt manipulărilor în cazul Roşia Montană

La finalul săptămânii trecute, o mare parte a presei vuia pe tema unui aşa-zis aviz negativ pe care l-ar fi primit proiectul privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Erau avansate scenarii care mai de care mai bizare în care era reclamată trimiterea de către Executiv spre dezbaterea Legislativului a unui proiect care nu primise girul Ministerului Justiţiei. Teza, care s-a dovedit a fi cum nu se poate mai falsă, a fost alimentată în mod voit de către opozanţii exploatării de la Roşia Montană, în capcană căzând inclusiv oameni politici cu experienţă din zona liberalilor care s-au pronunţat pe o temă care practic nu exista decât în închipuirea celor care au orchestrat această manipulare.

Astfel, potrivit punctului de vedere oficial exprimat astăzi de către ministrul Cazanciuc, documentul care a apărut săptămâna trecută era unul în lucru şi cuprindea observaţii pe marginea proiectului Roşia Montană, nicidecum un aviz final. Conform ministrului Justiţiei, proiectul privind exploatarea RMGC a primit aviz pozitiv, iar tema îşi va urma în continuare cursul firesc al dezbaterii parlamentare, care conform ultimelor decizii politice vor duce, cel mai probabil la respingerea proiectului.

Din păcate, preluarea în media a unor astfel de intoxicări nu numai că nu ajută la stabilirea unor puncte de vedere corecte, întemeiate pe informaţii reale, ci complică suplimentar conturarea unor opţiuni valide şi în deplină cunoştinţă de cauză în cazul Roşia Montană. Fiindcă interesul public era acela de a prezenta proiectul în mod obiectiv, cu plusuri şi cu minusuri astfel încât decizia finală să fie cea  legitimă. Dezbaterile paralmentare pe marginea oricărui proiect legislativ iniţiat de către Guvern, inclusiv cel privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, au rolul de a crea   posibilitatea cetăţenilor de a se informa corect și complet pe marginea beneficiilor și dezavantajelor. Manipulările şi intoxicările denaturează dezbaterea publică afectând până la urmă şansele de adoptare a unor politici publice corecte în acord cu aşteptările populaţiei şi interesul public.

În acest context, protestele de stradă ale manifestanţilor anti-Roşia Montană, dincolo de libertatea de exprimare care este garantată în România, nu fac altceva decât să creeze o nouă perdea de fum. Mulţi dintre oamenii ieşiţi în stradă nici măcar nu cunosc în mod real situaţia investiţiei miniere, dar o contestă. De cealaltă parte, argumentele pe care le aduc locuitorii din zona Roşia Montană în care se face referire la efectele benefice ale exploatării aurifere nici măcar nu sunt ascultate de către tabăra opozanţilor.

Vestea proastă pentru România este că avem din nou o populaţie divizată pe un subiect care altfel ar trebui să ne îndemne la coeziune şi solidaritate. Cei care contestă proiectul de la Roşia Montană nici măcar nu propun un plan alternativ privind exploatare aurului. Cer un singur lucru -  oprirea investiţiei. Ce facem însă cu locurile de muncă pe care le pierdem? Şi cine plăteşte depăgubirile pe care le va solicita compania RMGC în cazul în care proiectul cade? Manifestanţii din stradă? Şi ei, dar cea mai mare parte a facturii va fi suportată de restul românilor, marea majoritate, care nu au ieşit în stradă. În plus, ne vom lua adio de la veniturile din redevenţe, taxe sau impozite care ar fi ajuns la buget. Adică bani atât de necesari finanţări unor domenii cheie precum sănătatea şi educaţia, servicii de care beneficiază toţi cetăţenii, inclusiv cei mai aprigi critici ai proiectului Roşia Montană.