Ministru: Nu este prea târziu să conservăm ce a rămas nedistrus

''După decenii de dezvoltare economică haotică, ar fi extrem de greu să îi redăm naturii frumusețea și vigoarea de altădată, însă, din fericire, nu este prea târziu să conservăm ceea ce a rămas nedistrus și să avem o nouă abordare a relației activități umane-mediul înconjurător. Dezvoltarea durabilă, economia circulară, stimularea înlocuirii mijloacelor de transport poluante cu cele electrice sau hibrid, colectarea selectivă a deșeurilor, protejarea florei și faunei trebuie să devină, cât mai curând, reflexe comportamentale ale tuturor popoarelor, dacă dorim ca și generațiile viitoare să se poată bucura de apă și aer curat, de hrană sănătoasă și, nu în ultimul rând, de frumusețea extraordinară pe care ne-o oferă natura, în fiecare clipă!'', a subliniat, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, transmis luni AGERPRES, la fel ca în fiecare an, și în 2017, România dedică acestui eveniment numeroase acțiuni de informare, conștientizare și educație ecologică, ce se adresează în special copiilor, acțiuni de ecologizare, dezbateri și mese rotunde, distribuiri de fluturași și pliante, concursuri, organizate de instituțiile publice locale în parteneriat cu ONG-urile de profil și autoritățile de mediu.

Astfel, pot fi menționate: Concursul Județean ''Mediul depinde de noi'' (APM Argeș), ''Eco-reporteri în acțiune'' (APM Bacău), campania de informare ''Față în față cu specialiștii'' (APM Botoșani), concursul de machete peisagistice ''Peisajul de pe strada mea'' (APM Brăila), concursul de fotografii ''Copiii salvează mediul'' (APM Dâmbovița), concursul ''Micul Ecologist'' (APM Iași), proiectul ''Colțul verde din curtea școlii'' (APM Olt), expoziția de jucării din materiale refolosibile (APM Sibiu), dar și multe alte activități educative în aer liber.

Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, cu prilejul Conferinței de la Stockholm privind Mediul.

Conform autorităților, la ora actuală, România are de rezolvat 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, majoritatea pe deșeuri.

"De puține zile de când am preluat mandatul (la Ministerului Mediului, n.r.) am constatat că atunci când am preluat vechiul mandat, în 2014, aveam 29 de măsuri de infringement pentru România. Am predat, în schimb, mandatul în decembrie 2015 cu 19 proceduri de infringement rezolvate. La ora actuală mai avem 10, marea majoritate sunt pe deșeuri, iar rolul meu atât ca ministru, cât și ca angajat al Ministerului Mediului și al Guvernului este să reușim pe cât posibil ca, în 2020, să ne apropiem de un procent cât se poate de mare, astfel încât să reciclăm cât mai mult. Trebuie să ajungem în 2050 să producem deșeu zero. Am cerut Administrației Fondului pentru Mediu tot ce înseamnă program pe deșeuri, începând de la conștientizarea populației până la metode de cum ar trebui să colectăm selectiv, programe pe care să poată să le acceseze și primăriile ca astfel să putem să-i ajutăm ca să ducem cât mai puțin gunoi la groapă", a afirmat, în 10 aprilie, ministrul Mediului.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.

Potrivit forului european, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.