Ministrul Educaţiei: Am decis să revoc Consiliul Naţional de Etică. CINE sunt membrii Consiliului
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a anunţat, joi, că a decis revocarea Consiliului Naţional de Etică. Consiliul în centrul unor aprige controverse, după ce a decis că lucrările de doctorat ale lui Victor Ponta, Gabriel Oprea sau Lia Olguţa Vasilescu nu constituie plagiat.
UPDATE Adrian Curaj a explicat că revocarea înseamnă pe de-o parte desființarea Consiliului și, pe de altă parte, "atribuirea altor sarcini într-un mecanism nou, clar și de încredere".
"Am analizat, m-am consultat și vreau să fac următorul anunț: am decis să revoc Consiliul Național de Etică, azi voi semna ordinul în acest sens. Am în vedere crearea în cel mai scurt timp a unui cadru normativ clar, coerent privind doctoratul în România. Mă voi întâlni la sfârșitul acestei săptămâni cu Consiliul Național al Rectorilor și, în cel mai scurt timp, cu Prezidiul Academiei Române și ulterior voi reveni cu detalii", a spus ministrul, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
Demnitarul a precizat că "în cel mai scurt timp" va exista un cadru legal clar în acest domeniu.
"Revocarea Consiliului Național de Etică este legată de recăpătarea încrederii în ce se întâmplă în zona de doctorate în România și, în cel mai scurt timp, vom avea un cadru legal clar pentru a aplica legea în domeniul acesta. (...) În luna ianuarie vom avea un mecanism întreg, funcțional, integru în ansamblul lui", a adăugat ministrul.
Întrebat dacă în opinia sa mai trebuie să existe un organism care să se ocupe exclusiv de tezele științifice ale demnitarilor, ministrul Educației a răspuns că nu, întrucât în România nu există două categorii de doctorat.
"Eu cred că este foarte important să creăm cadrul ca deciziile ce se vor lua să fie credibile în baza unui mecanism clar și respectat. Trebuie să refacem încrederea în sistemul de educație din România. Avem experiență și expertiză pentru a pune la punct în baza legii, cu clarificări și modificări acolo unde este cazul, un mecanism (...) în spiritul bunei practici internaționale", a susținut Curaj.
În ceea ce privește viitorul Consiliului Național de Etică, ministrul a arătat că acesta va avea un rol, dar nu se va mai ocupa de analiza tezelor de doctorat.
Întrebat dacă noul mecanism va presupune inclusiv retragerea titlurilor de către universități, Adrian Curaj a subliniat "rolul științific major" al acestora.
"Mi se pare esențial să înțelegem rolul științific major și responsabilitatea pe care o au universitățile. Nu poate fi un alt forum pe lumea asta. Acolo se face cercetare, acolo există legătura directă, personală, necontractuală între doctorand și conducător, acolo există școala doctorală, prezentarea publică, acolo sunt invitați cei care fac evaluarea, ca experți, ca profesori, ca personalități, a tezelor. (...) E clar că universitatea are responsabilitatea esențială în jocul acesta. Cu toate acestea e extrem de important să veghem ca lucrurile să fie corect făcute, iar atunci când apar probleme să putem lua decizii în spiritul legii pe care trebuie să o aplicăm, dar ca să o aplicăm trebuie să fie foarte clară", a subliniat ministrul.
El a mai spus că vor fi puse la dispoziția universităților "mecanisme funcționale" pentru analizarea tezelor de doctorat.
Cine sunt membrii Consiliului Naţional de Etică
Paul Dobrescu (preşedinte) - Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Virgil Muraru - (vicepreşedinte) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare
Doru Vladimir Puşcaşu - CEPROCIM
Nicolae Burnete - Universitatea Tehnică Cluj
Petru Andea - Universitatea Politehnica din Timişoara
Victor Stoica - Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti
Horia Iovu - Universitatea Politehnica din Bucureşti
Florin Ionescu Steinbeis - University Berlin
Luca Iamandi - Universitatea “DANUBIUS” din Galați
Constantin Ciutacu - Institutul de Cercetari Economice București
Ștefan Grigoraș - Universitatea Tehnică Iași
'De asemenea, asistăm la cel mai mare număr de migranți forțați de la Al Doilea Război Mondial', a afirmat Swing, care a amintit printre cauzele acestei evoluții izbucnirea epidemiei de Ebola anul trecut, disputele armate interetnice din Africa Subsahariană și continua instabilitate politică din Orientul Mijlociu.
Reprezentantul OIM a adăugat că după atacurile teroriste de la Paris din 13 noiembrie s-a înregistrat o intensificare a manifestărilor anti-imigranți.
'Are loc o intensificare a sentimentelor anti-imigranți, dar guvernele au uitat că migrația a fost una net pozitivă de-a lungul istoriei', a subliniat directorul general al OIM.
Conferința de la Bangkok este consacrată mai ales problemei etnicilor rohingya, musulmani din Myanmar care sunt supuși persecuțiilor, mulți dintre ei decedând pe mare în timpul călătoriilor pentru a se refugia în alte țări asiatice.