Ministrul Finanţelor: Angajatorii vor reţine la sursă CASS şi vor evidenţia sumele în Formularul 112

„O parte din cheltuielile angajatorilor cu contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) vor fi suportate de la bugetul de stat. De această facilitate vor beneficia persoanele din patru categorii: angajaţii din sectoarele IT şi cercetare-dezvoltare, zilierii şi persoanele cu handicap. Angajatorii care măresc cu cel puţin 20% salariile brute ale acestor angajaţi vor reţine la sursă şi vor evidenţia în Formularul 112 cheltuielile cu CASS şi nu vor mai avea de îndeplinit altfel de proceduri”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Digi 24 TV.

Ministrul a recunoscut că iniţial se pregătise un ajutor de stat pentru compensarea cheltuielilor cu CASS la aceste categorii, dar „s-a găsit această soluţie care este mult mai simplă şi pentru buget, şi pentru angajatori (...) Impactul bugetar al variantei cu ajutor de stat ar fi fost de 300 de milioane de lei; la măsura descrisă mai sus, impactul este mult mai m mic”, a precizat ministrul.

Luni seara, chiar în momentul începerii emisiunii, Ministeul Finanţelor a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorată de către persoane fizice din categoriile IT, cercetare, sezonieri şi persoane cu handicap.

„Modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă vizează acordarea pentru personalul plătit din fonduri publice, angajat în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, căruia îi sunt aplicabile prevederile alin. (51) al art. 146 şi ale alin. (5^1) al art. 168 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a unei sume al cărei cuantum se stabileşte astfel încât să se menţină în plată cuantumul net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se precizează în Nota de fundamentare a proiectului normativ.

Scopul proiectului de act normativ este asigurarea venitului net pentru angajaţii din domeniul IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi pentru cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat, la acelaşi nivel pe care l-au avut pentru luna decembrie 2017. Asigurarea acelui venit se va face „fără ca angajatorii acestora să fie obligaţi să facă un efort financiar suplimentar pentru aceşti angajaţi în raport cu ceilalţi angajaţi care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii”.

Proiect: Statul va suporta o parte din CASS în IT, cercetare, la sezonieri şi persoanele cu handicap

Ministeul Finanţelor a publicat luni un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorată de către persoane fizice din categoriile IT, cercetare, sezonieri şi persoane cu handicap.

„Modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă vizează acordarea pentru personalul plătit din fonduri publice, angajat în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, căruia îi sunt aplicabile prevederile alin. (51) al art. 146 şi ale alin. (5^1) al art. 168 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a unei sume al cărei cuantum se stabileşte astfel încât să se menţină în plată cuantumul net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, se precizează în Nota de fundamentare a proiectului normativ.

Scopul proiectului de act normativ este asigurarea venitului net pentru angajaţii din domeniul IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi pentru cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat, la acelaşi nivel pe care l-au avut pentru luna decembrie 2017. Asigurarea acelui venit se va face „fără ca angajatorii acestora să fie obligaţi să facă un efort financiar suplimentar pentru aceşti angajaţi în raport cu ceilalţi angajaţi care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii”.

Măsura constă în „suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017 şi care se încadrează în categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal”. Potrivit proiectului, beneficiarii acestei facilităţi vor fi:
1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat
2. persoanele fizice care desfăşoară activităţii de creare de programe pentru calculator;
3. persoanele fizice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare;
4. persoanele fizice care desfăşoară activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.

De asemenea, măsura se aplică inclusiv persoanelor - din categoriile enumerate mai sus - pentru care se modifică raportul de muncă, respectiv detaşare, suspendare sau încetare, precum şi pentru angajaţii ai căror angajatori se află în stare de insolvenţă.

Finanţele mai precizează că măsura este condiţionată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajaţii beneficiari ai acestei măsuri. Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017, „angajatorii determină nivelul contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% şi, respectiv 10% la venitul brut majorat”, se menţionează în documentul citat.

Potrivit Finanţelor, contribuţiile sociale astfel determinate se reţin din venitul brut după cum urmează:
- contribuţia de asigurări sociale (CAS) datorată, se reţine integral;
- contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), se reţine parţial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obtinut pentru luna decembrie 2017 sa fie menţinut şi pentru anul 2018.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcţie de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din CASS datorată, este format din salariul de încadrare şi elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

CASS reţinută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferenţă între venitul brut şi următoarele:
a) CAS, calculată şi reţinută de către plătitorul de venit, potrivit prevederilor Codului Fiscal şi
b) venitul salarial net corespunzător venitului brut prevăzut în contractul individual de muncă, aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferenţa pozitivă dintre CASS datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi CASS reţinută potrivit proiectului de act normativ, se se stabileşte de către angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declaraţia formular 112).

Exemplu:

Venit brut – decembrie 2017: 10.000 lei
Contribuţii sociale obligatorii- angajat: 1.650 lei
CAS (10,5%) 1.050 lei
CASS (5,5%) 550 lei
Şomaj (0,5%) 50 lei
Venit net: 8.350 lei

Venit brut 2018 : 12.000 lei [10.000 lei + 10.000 lei x 20% (venit brut 2017 majorat cu 20%)]
Contribuţii sociale obligatorii, DATORATE
de angajat: 4.200 lei,
din care:
CAS datorată (25%) 3.000 lei
CASS datorată (10%) 1.200 lei
CASS REŢINUTĂ: 650 lei [12.000 lei – 3.000 lei – 8.350 lei = 650 lei (venit brut 2018 –CAS- venit net decembrie 2017)]
Diferenţă CASS dedusă de la bugetul de stat: 550 lei
[ 1.200 lei – 650 lei (CASS datorată – CASS reţinută)]
Venit net: 8.350 lei.

Iniţiatorii ordonanţei mai arată că măsurile propuse prin actul normativ „sunt aplicabile veniturilor din salarii şi asimilate salariilor relizate de categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, pentru care scadenţa obligaţiei de plată reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de anagajat şi reţinută de angajator, intrevine după intrarea în vigoare, pe o perioadă de 12 luni.

Totodată, prin proiectul normativ sunt reglementate şi aspectele de natură procedurală:
- modalitatea de stabilire a diferenţei de CASS suportată de la bugetul de stat, respectiv prin calcularea şi înscrierea acesteia, distinct, în Declaraţia 112 depusă de angajator, la termenul prevăzut de lege;
- modalitatea de alocare, de la bugetul de stat a diferenţei de CASS, precum şi modalitatea de transmitere a informaţiilor către CNAS;
- modalitatea de verificare de către ANAF, a diferenţei de CASS suportată de la bugetul de stat, stabilită de angajator în Declaraţia 112, respectiv, pe baza unei analize de risc specifice;
- modalitatea de stabilire a CASS datorat în situaţiile în care venitul brut lunar este mai mic decât salariul lunar minim brut pe ţară.

„În vedera alocării de la bugetul de stat a sumei deduse din Declaraţia 112, organele fiscale centrale transmit informatic unităţilor Trezoreriei Statului cuantumul acesteia. Aceste sume sunt transmise din sistemul de gestiune a declaraţiilor fără a intra în evidenţa fiscală pe plătitori, având în vedere faptul că organele fiscale centrale sunt abilitate să colecteze obligaţia de plată reţinută la sursă de angajator şi ramasă de plată in sarcina acestuia”, mai arată iniţiatorii. Ei subliniază că „suportarea de la bugetul de stat a diferenţei de CASS se realizează şi în cazul în care, pe perioada de aplicare (12 luni) contribuabilul corectează, această sumă, prin declaraţie rectificativă sau organul fiscal constată că suma trebuia să fie mai mare”.

În schimb, dacă suma suportată de la bugetul de stat trebuia să fie mai mică şi aceasta este corectată de contribuabil prin declaraţie rectificativă sau stabilită de organul fiscal, se recuperează, la bugetul de stat, angajatorul fiind obligat la plata diferenţei în minus şi a accesoriilor potrivit Codului de procedură fiscală.

„Proiectul de act normativ va avea o aplicabilitate temporară (12 luni)”, acest aspect fiind reglementat la art. II al viitoarei ordonanţe.

Ministerul Finanţelor aduce şi unele precizări necesare cu privire la efectele proiectului:
- în cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% faţă de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS reţinută este egală cu CASS datorată, dispoziţiile proiectului de act normativ nu îşi mai produc efectele. Într-o astfel de situaţie, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puţin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susţinerea de la bugetul de stat a angajaţilor respectivi;
- în cazul majorărilor salariale cu mai puţin de 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută ar creşte progresiv, iar diferenţa de CASS alocată de la bugetul de stat nemaifiind suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017.Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuţiilor sociale la angajaţi, concomitent cu asigurarea unei cresteri a salariului brut in 2018 cu cel putin 20% care să asigure menţinerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere şi partea de contribuţii pe care angajatorul nu a transfert-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoţit de un comportament corect din partea angajatorilor.

Măsurile propuse prin actul normativ nu se aplică în următoarele cazuri:
a) în situaţia în care, potrivit acordului de voinţă al părţilor, în cadrul perioadei prevăzută la art. II alin. (1) din proiectul de act normativ este diminuat nivelul venitului salarial brut astfel încât condiţia de la alin. (1) din proiect nu mai este îndeplinită;
b) pe perioada în care contractul individual de muncă este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) în cazul contractelor individuale de muncă cărora le sunt aplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
d) în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.

În domeniul IT sunt beneficiari de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor persoanele angajate care se încadrează în prevederile art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, în următoarele condiţii:
- angajaţii ocupă posturile specifice activităţii desfăşurate, iar angajatorul are prevăzut în organigramă compartimente specializate de informatică;
- angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 de euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

„Persoanele care desfăşoară acelaşi tip de activitate, dar sunt angajate în instituţii publice, nu beneficiază de această scutire şi pe cale de consecinţă, prevederile din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu le sunt aplicabile, salariile acestora fiind majorate, de la 1 ianuarie 2018, ca urmare a transferului sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat”, se mai menţionează în proiectul citat.