Ministrul Justiţiei a anunţat propunerile pentru funcţiile de procuror general şi de procuror şef al DNA

”Propunerile pentru funcţia de Procuror General al PÎCCJ şi Procuror Şef DNA sunt următoarele: 1.Alex Florin Florenţa pentru funcţia de Procuror General al PÎCCJ; 2.Marius Ionuţ Voineag pentru funcţia de Procuror Şef DNA. Propunerea pentru funcţia de Procuror Şef al DIICOT va fi anunţată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, a transmis ministrul Justiţiei.

Pentru ocuparea funcţiei de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au îndeplit condiţiile legale Alex-Florin Florenţa de la DIICOT şi Gabriela Scutea, actualul procuror general. Pentru funcţia de procuror-şef al DNA, s-a constatat că au fost îndeplinite condiţiile de către procurorii Crin Nicu Bologa, actualul titular al funcţiei, şi Marius-Ionuţ Voineag, ambii de la DNA.

Pentru DIICOT, au fost admise candidaturile procurorilor Ioana Bogdana Albani, Alina Albu şi Oana-Daniela Pâţu, de la DIICOT.

În data de 20, 21 şi 24 februarie 2023, s-au desfăşurat la sediul Ministerului Justiţiei interviurile pentru funcţiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Şef al DNA, respectiv Procuror Şef al DIICOT.

”Procedura de interviuri publice pentru selecţia propunerilor a fost introdusă iniţial în practica ministrului Justiţiei încă din anul 2020, cu ocazia selecţiei precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege şi este în prezent prevăzută de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1105/2022 şi prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022. Interviurile au fost desfăşurate în faţa Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai CSM, INM şi ASE, şi compusă din ministrul Justiţiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse şi minuţioase între ministrul Justiţiei şi ceilalţi membri ai Comisiei de interviu”, precizează ministrul.

Predoiu transmite mulţumiri şi felicitări tuturor candidaţilor, pentru responsabilitatea asumării candidaturilor şi prestaţia profesională de înalt nivel tehnic, experienţa, expertiza şi prestanţa demonstrate pe parcursul interviurilor, precum şi pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management şi substanţialul conţinut profesional al dosarelor de candidatură.

”Aceste atribute au fost unanim constatate de toţi membrii Comisiei de interviu, toţi candidaţii ridicându-se la nivelul cerut de exigenţele interviurilor, provocările funcţiilor pentru care au candidat şi având capacitatea profesională de a le exercita cu succes. Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesionişti şi lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror. Cele trei funcţii pentru care au fost susţinute interviurile fac parte din „infrastructura” funcţională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcţioneze armonizat şi coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcţiilor de procurori şefi de rang înalt, în beneficiul cetăţenilor”, argumentează el.

Conform ministrului Justiţiei, în analiza candidaturilor şi formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date şi documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum şi calităţile şi cunoştinţele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care ţin atât de cariera, experienţa, expertiza, calităţile şi caracteristicile profesionale, manageriale şi psihologice personale ale candidaţilor, nevoile de perspectivă ale instituţiilor pentru care s-a candidat, precum şi proiecţiile de funcţionare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experienţa şi expertiza profesională, dosarele soluţionate, rezultatele anterioare obţinute pe parcursul carierei, au constituit criterii şi argumente de prim rang luate în considerare. Funcţia managerială de antrenare şi mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct şi recunoscute în activitatea de apărare a legislaţiei şi combatere a infracţionalităţii.

Rezultatele obţinute în exercitarea funcţiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat.

”Fiecare mandat se desfăşoară în contexte instituţionale şi având în faţă provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care ţin de starea şi nevoile instituţiei la fiecare stadiu de evoluţie a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obţinute în funcţiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui şi implicit poate fi legitim privită de acesta, precum şi de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînţeles. Fiecare lider instituţional care primeşte un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiţionat tot ce ţine de el pentru a obţine maximum de performanţă instituţională, paralel cu abordarea şi rezolvarea fiecărei vulnerabilităţi sau slăbiciuni instituţionale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituţia pentru etapa următoare de evoluţie şi pentru provocările prezente, dar şi viitoare”, explică Predoiu.

Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecţiilor de funcţionalitate şi performanţă, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituţiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă şi cele viitoare de dezvoltare instituţională.

Ministrul consideră că este esenţială necesitatea pentru fiecare dintre unităţile de parchet de a fi conduse şi reprezentate de un procuror a cărui competenţă şi expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe şi notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituţiei conduse, capacitatea de a explica şi formula corect această misiune prin raportare în primă şi ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera şi potenţa o cultură instituţională a profesionalismului şi legalităţii, care cunoaşte resursele fiecărei instituţii şi cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de sporire a eficienţei instituţiei conduse, dispune de curajul şi capacitatea de a moderniza şi sofistica acţiunea acesteia, de a mobiliza şi perfecţiona colectivul de procurori, potrivit competenţelor prezente şi posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenţă cu acţiunea instituţională, de riscurile prezente şi de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerenţă de ansamblu a acţiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA şi DIICOT.

Fiecare şi toate dintre aceste coordonate şi criterii esenţiale enumerate exemplificativ, precum şi altele, precum ar fi abilităţile de comunicare şi capacitatea psihologică şi coerenţa viziunii prin care să inspire, să coaguleze şi să emuleze echipele, să proiecteze obiective şi să atragă încrederea membrilor instituţiei în misiunea acesteia şi a cetăţenilor în acţiunea instituţiei au fost luate în considerare şi cântărite în raport de cele demonstrate de candidaţi în cadrul întregii proceduri, dar şi în cariera anterioară, adaugă Cătălin Predoiu.

El subliniază că fiecare propunere trebuie privită prin sfera acestor criterii şi deziderate enunţate, din perspectivă instituţională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulţi profesionişti deja consacraţi, cu atât mai puţin precum o invalidare profesională a candidaţilor neselectaţi, care sunt şi vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizaţi, procurori distinşi prin înaltă valoare ai Ministerului Public.

Propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM,  în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.

PROCEDURA LA CSM

Emiterea, de către Secţia pentru procurori a CSM, în termen de cel mult 30 zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei, a avizului consultativ motivat privind numirea în funcţiile de conducere vacante şi transmiterea avizului consultativ motivat către ministrul justiţiei.Neemiterea avizului în termenul menţionat nu împiedică continuarea procedurii.Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţaSecţiei pentru procurori;

În cazul emiterii unui aviz consultativ pozitiv al Secţiei pentru procurori a CSM ori la expirarea termenului de cel mult 30 zile prevăzut la art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, continuarea procedurii de numire prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante;

În cazul emiterii unui aviz consultativ negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, organizarea de către ministrul justiţiei a unui nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condiţiile art. 146 din Legea nr. 303/2022, care se aplică în mod corespunzător, interviu în cadrul căruia sunt avute în vedere şi aspectele reţinute în avizul negativ al Secţiei pentru procurori a CSM. Data şi locul interviului se anunţă public cu cel puţin 5 zile înainte de susţinerea acestuia. În urma interviului, ministrul justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

PROCEDURA ÎN FAŢA PREŞEDINTELUI

Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere vacante, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.