Minunile de la cea mai veche Biserică din Bucureşti
Biserica "minunilor" este situată chiar în mijlocul Capitalei. De altfel, este şi cea mai veche Biserică din Bucureşti. Ctitorita de Mircea cel Batran si Voda Mircea Ciobanu, Biserica "Sfantul Anton" de langa Curtea Veche din Bucuresti este cunoscută creştinilor mai ales prin icoana făcătoare de minuni a Sfantului Antonie cel Mare.
Biserica „Sf. Antonie cel Mare“ este unicul lăcaş de cult din România unde în fiecare zi de marţi este sărbătoare. Pentru că, fie iarnă, fie vară, fie viscol, ploaie sau arşiţă, aici, în fiecare marţi, de la ora 6:30 şi până seara, la orele 20:00, vin, într-un pelerinaj continuu, sute, şi uneori mii, de credincioşi din Capitală şi din toată ţara să se închine la icoana făcătoare de minuni a Sf. Antonie cel Mare şi să ia parte la slujbele de dimineaţă şi de după-amiază, scrie ziarullumina.ro.
Icoana făcătoare de minuni
Icoana Sf. Antonie cel Mare nu a ars şi a fost scoasă nevătămată din pârjol. Era singura icoană, singurul obiect, singura bucată de lemn scoasă întreagă din foc, ca şi când nu ar fi trecut nimic peste ea, doar ceva praf şi ceva funingine. În timp, datorită minunilor săvârşite de icoană în cazul celor ce s-au rugat la ea - vindecări de boli, ajutorări la necazuri, aducerea de rod în gospodării, întemeierea de familii, spor în case etc - sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare a devenit tot mai importantă. Alinarea găsită la această icoană şi în rugăciunile înălţate aici în fiecare marţi de către credincioşi, împreună cu toţi preoţii slujitori, s-a dus în toate cartierele Capitalei, în oraşele din jur şi mai departe. Din om în om, din vorbă în vorbă.
Mircea Ciobanul, ctitorul de la 1559
Veche capitală a Ţării Româneşti, oraşul Bucureşti păstrează numeroase monumente de artă medievală, printre care o serie de biserici şi mănăstiri vechi construite în secolul al XVII-lea, când oraşul a devenit reşedinţă statornică a voievozilor munteni. Dintre toate lăcaşurile de cult existente pe atunci la vechea Curte Domnească - numită, după părăsirea ei, în 1775, Curtea Veche -, a supravieţuit timpului doar Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“, numită la început biserica Domnească Mare, iar ulterior Buna Vestire.
Biserica a fost zidită de Mircea Ciobanul, în a doua domnie, fiind terminată şi zugrăvită de urmaşul său, Petru cel Tânăr. La această mărturie se adaugă şi Cronica ţării, redactată în secolul al XVII-lea, pe baza unor însemnări mai vechi, în care se afirmă că Mircea Ciobanul ar fi făcut „biserica cea domnească din Bucureşti“, unde a fost îngropat la 21 septembrie, în anul 1559, an acceptat pentru terminarea construcţiei lăcaşului. Într-un alt act domnesc de cancelarie la 13 mai 1563 este amintită prima oară biserica domnească de curând terminată. Paternitatea lui Mircea Ciobanul asupra lăcaşului i-a fost recunoscută şi prin faptul că portretul său şi al doamnei Chiajna - apriga fiică a lui Petru Rareş şi soţia lui Mircea Vodă - se păstrează în pictura votivă, aflată pe latura vestică a peretelui.
Ştirile orei
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”
ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ
NOOBZ.ro