Mircea Diaconu pregăteşte Raportul Patrimoniului Cultural European Integrat

Eurodeputatul român a declarat, la Târgu Neamţ, cu ocazia conferinţei naţionale 'Oraşele de azi, oraşe de mâine. Rolul monumentelor istorice în dezvoltarea acestora' că raportul va propune responsabilizarea fiecărei comunităţi în privinţa patrimoniului pe care îl are.

'Oriunde în lume există ceva frumos. Acest lucru există pentru ca în acel loc au trăit nişte oameni, au muncit, au creat, au lăsat nişte lucruri. Suntem ce-au fost cei dinaintea noastră. Viaţa este un cerc care pleacă dintr-un loc, se învârte oriunde, dar dacă acel cerc nu se închide, ceva nu este bine. Am studiat destinul cunoscutului român Constantin Brâncuşi. A murit adulat, dar nefericit, pentru că nu a putut să revină din pământul din care a plecat. Experienţele mele de dinainte de a fi la Bruxelles, adică de director la Teatrul Nottara şi puţin de ministru al Culturii, au însemnat următorul lucru: am întrebat rapid şi precipitat de cei care se ocupau de fonduri europene ce posibilităţi sunt ca să le accesăm. Răspunsul a fost în ambele situaţii în care am fost că nu există fonduri pe cultură. Am ajuns la Bruxelles şi am primit o sarcină extrem de importantă de a redacta Raportul pentru Patrimoniul Cultural European Integrat. Am primit materiale documentare şi am aflat că în timp ce eu primeam aceste răspunsuri de 'Nu' în România noastră, erau foarte multe oportunităţi care nu se ştiau în ţara noastră. Aici nu funcţionează ceva sau prea puţin. Informaţia pleacă de acolo, dar nu ajunge aici, nu ştiu de ce', a declarat Mircea Diaconu.

Diaconu a adăugat că patrimoniul românesc este acoperit de neglijenţă şi de uitare.

'Este tragic ce se întâmplă. Ideea de bază a acestui raport pe care îl elaborez şi care va fi votat în plen, în septembrie, este obligaţia, pas cu pas, ca exact comunităţile respective să devină responsabile, administratori şi exploatatori ale acestor valori. Pentru că în România sunt foarte diverse responsabilităţile, dar nu sunt pe comunitatea respectivă, ci ministeriale sau pe regiuni, ceea ce nu mi se pare normal. Sarmisegetuza este un loc de mare importanţă pentru români. În realitate este un deal, o grămadă de pământ cu copaci care acoperă istoria noastră. Este un Acropole românesc acoperit de pământ, de copaci, şi nimeni nu dă la o parte pământul şi copacii ca să avem şi noi un Acropole al nostru. Unul dintre motivele pentru care acest lucru nu funcţionează este exact ceea ce semnalez acum. Drumul este catastrofal până acolo. Consiliul Judeţean, care poate face drumul, de fapt nu poate pentru că nu este în proprietatea sa. Sus sapă specialiştii cei mai buni din România, dar care nu sunt de la Deva. Când găsesc ceva, puţin şi rar, acel ceva pleacă la Cluj sau în altă parte şi nu rămâne acolo. Frustrările sunt şi dintr-o parte şi din alta. Este o măcinare de forţe nesfârşită. Cred că trebuie să ne organizăm după nişte principii, iar acest raport va produce nişte efecte în toate ţările europene, nişte principii, nu obligaţii. Şi un principiu este de responsabilizare a comunităţii respective din toate privinţele', a adăugat europarlamentarul Mircea Diaconu.

Joi şi vineri s-a desfăşurat, la Târgu Neamţ, Conferinţa Naţională pe teme de patrimoniul cultural, organizată de Asociaţia Localităţillor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România. Asociaţia cuprinde 14 consilii judeţene şi 32 de oraşe.