MJ: Proiectul de prevenire a clientelismului din întreprinderile de stat va încerca expunerea corupţiei

"Este un proiect de doi ani, care a început la 1 ianuarie, şi suntem destul ambiţioşi să ne uităm la modul în care companiile de stat relevante pentru economiile naţionale pot influenţa sau sunt influenţate de politic, să vedem în ce măsură riscul de corupţie există şi cât este de mare", a declarat, joi, coordonatorul proiectului, Bianca Toma, de la Centrul Român de Politici Europene. 

Ea a arătat că atunci când este vorba de politicile publice este importantă şi evaluarea eficienţei acestor politici publice, dar şi identificarea unor bune practici. 

"Proiectul pe care-l desfăşurăm şi care este finanţat de Uniunea Europeană se desfăşoară în patru ţări, dar coordonarea este pe partea românească, iar celelalte ţări sunt Bulgaria, Italia şi Cehia, avem câte un partener acolo. Ideea, teoretic, este simplă, dar va fi complicată în practică, şi anume să dezvoltăm o metodologie comună de a măsura ce se întâmplă în întreprinderile de stat", a spus Sorin Ioniţă, de la Expert Forum. 

El a menţionat că deja se ivesc dificultăţi, deoarece nu se ştie un număr exact al acestor întreprinderi de stat. 

"În România ne-am apropiat de o cifră a acestor companii. Prin eforturile FMI, cu ameninţări şi condiţionalităţi, s-a reuşit numărarea lor şi introducerea într-o bază de date şi se pare că sunt vreo 250 la nivel central şi în jur de 1.200-1.300 la nivel local", a arătat Ioniţă. 

Acesta a clasificat modurile în care o întreprindere de stat poate fi clientelară. 

"Una este prin procesul de achiziţii publice, pe care îl aplică sau nu îl aplică, dacă trebuie sau nu trebuie să se supună cadrului de achiziţii publice, e o mare întrebare. Apoi, chiar dacă le aplică, trebuie să luăm datele şi să vedem: nu cumva cumpără la un preţ peste piaţă? Şi de aici apar datele interesante. A doua cale în care o întreprindere de stat poate fi clientelară este când vinde sub preţul pieţei - cazul cunoscut, Hidroelectrica, de acum câţiva ani. Şi trebuie să te uiţi. Cui vinde, vinde preferenţial, sunt reţele care au acces preferenţial la aceste contracte? Realizează tot venitul potenţial în beneficiul comunităţii întreprinderea de stat sau 'lasă bani pe masă'? A treia cale este pur şi simplu politizarea, nepotismul în partea organizatorică - boardul, consiliul de administraţie, managementul, angajările, relaţia cu ministerul care o are în proprietate etc.", a explicat Ioniţă. 

El a anticipat una dintre concluziile proiectului, şi anume faptul că partea de etică şi integritate s-ar putea să nu conteze atât de mult, cât funcţia duală pe care o poate avea o companie de stat. 

"Adică, noi suntem foarte concentraţi la felul în care sunt selectaţi oamenii, dacă sunt tot felul de relaţii între ei, dacă sunt profesionişti, s-ar putea ca aceasta să nu fie atât de dăunătoare cât faptul că nu reuşim să rezolvăm o chestie strategică, aceea că multe companii de stat au o funcţie duală: una este maximizarea profitului, şi pe care eu o pot măsura în contractul de management, şi a doua este funcţia de obligaţie socială pe care societatea o are în acelaşi timp. Nu toate, dar majoritatea: Poşta Română trebuie să maximizeze profitul, dar în acelaşi timp să facă acoperire universală, în care pierde profit. Romsilva trebuie să maximizeze din vânzare de lemn, dar să facă o grămadă de alte funcţii care consumă bani", a mai arătat Sorin Ioniţă. 

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Adrian Baboi Stroe a afirmat că aceasta este o zonă "prea puţin radiografiată". 

"Chiar şi pe zona companiilor de stat avem dificultăţi în a schiţa un mod de lucru, un mod de abordare. Am văzut acum, la început de an, dificultăţile pe care le-au avut anumite ministere de a scăpa de conduceri ale unor companii de stat cu probleme evidente de integritate. De aici pornim şi trebuie să vedem cum procedăm, pentru că, aşa cum stau lucrurile acum, este nepermis de greu să rezolvi o problemă la nivel de conducerea Romsilva, de exemplu, să n-ai instrumentele să scapi de un management care are probleme flagrante de integritate, prin urmare nu suntem în poziţia de a dispune de o reţetă", a declarat Baboi. 

Potrivit acestuia, MJ încearcă să impună nişte amendamente legislative pentru modificarea ordonanţei care priveşte companiile de stat. 

"În ceea ce priveşte companiile de stat, aici avem nişte dificultăţi clare. Cel puţin prin ordonanţa 109 s-a încercat protejarea managementului, implicarea directă a factorilor politici, numai că s-a ajuns la câteva efecte perverse. În bună măsură, managementul a fost izolat de orice formă de răspundere şi este foarte greu să-i mai faci răspunzători inclusiv de eşecuri de integritate, nu numai de management curent. Prin urmare, aici avem de lucru şi noi am încercat la MJ să impunem pe lista amendamentelor la această ordonanţă 109 nişte criterii de integritate care să conteze în evaluarea performanţei managerilor din companiile de stat. E un început", a spus Baboi. 

Coordonatorul Strategiei Naţionale Anticorupţie din cadrul MJ, Cornel Călinescu, a arătat la rândul lui că în adminstraţia centrală codurile de etică nu funcţionează. 

"Poate trebuie să facem un pic mai mult şi poate trebuie să ne uităm la exemplele de succes ale companiilor private care ştiu că integritatea aduce profit şi trebuie cumva să găsim o modalitate prin care ceea ce e obligatoriu pentru o firmă care vrea să facă profit pe o piaţă reală să se transmită şi companiilor cu capital de stat", a subliniat Călinescu.