Modificarea Constituției intră pe turnantă

Procesul revizuirii Constituţiei s-a desfășurat realmente până în ultima clipă. Cu o zi înaintea votului final au fost adoptate o suită de amendamente, dar cu siguranță că recordul îl bate amendamentul propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu, care prevede obligativitatea instituţiilor publice de a supune dezbaterii publice actele normative. Acesta a fost propus chiar înainte de votul final asupra proiectului de modificare a legii fundamentale.

Printre amendamentele impuse pe ultima sută de metri sunt cel care prevede că un ministru poate fi demis printr-o moţiune simplă sau cel care priveşte reducerea numărului minim de cetăţeni care pot iniţia o propunere legislativă.

S-a mai făcut și precizarea că mandatul Guvernului va înceta la momentul învestirii noului Guvern, şi nu după "validarea alegerilor parlamentare generale", cum se precizează în actuala Lege fundamentală. A fost redus de la 12 luni la 3 luni termenul în care Consiliul Legislativ va examina conformitatea legislaţiei cu noua Constituţie şi "va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare". Privitor la atribuţiie Curţii Constituţionale s-a introdus sesizarea "din oficiu" a judecătorilor constituţionali asupra tratatelor sau altor acorduri internaţionale care ar contraveni Legii fundamentale. Un alt amendament precizează competenţa Camerei Deputaţilor şi Senatului asupra domeniilor care privesc poziţia în cadrul Uniunii Europene.

Cel mai important amendament al Comisiei pentru revizuirea Constituției ar fi cel privitor la o mai bună separare a puterilor în stat, care limitează astfel puterea președintelui:

Art.1.- (4) Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului și cooperării loiale a puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești.

Următorul amendament în ordinea importanței este cel care introduce regiunile și care a fost adoptat de toate grupurile parlamentare:

Art.3.- (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

Mai merită menționate și Art 12 (1) care impune stema pe drapel, Art 30 (7) care interzice profanarea drapelului național, cât și Art 28 (2) care prevede garantarea secretului corespondenței și condițiile în care se pot efectua interceptări.

Printre amendamentele care vor avea efecte importante trebuie menționat Art 44 (1) care precizează ”Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale, în condiţiile legii.” Această ultimă mențiune a fost introdusă la cererea expresă a premierului pentru a nu se pune presiune asupra bugetului.

Foarte interesante se anunță și efectele Art 62 (3) care prevede că ”Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale”. Acest articol practic lasă referendumul cerut de Traian Băsescu fără jumătate din obiectul muncii. Pe de altă parte trebuie să remarcăm și faptul că acest articol nu face nicio referire la senatori.

Comisia de revizuire a Constituţiei a dat votul final asupra proiectului de revizuire a Legii fundamentale, acesta fiind adoptat cu 17 voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii PDL şi PPDD nefiind prezenţi la şedinţă. Senatorul PNL Tudor Chiuariu a declarat la finalul lucrărilor că din partea Comisiei de la Veneţia va exista un punct de vedere oficial în luna octombrie, însă până atunci partea română va putea cunoaşte conţinutul draft-ului.

Co-președintele USL Crin Antonescu și-a exprimat tranșant încrederea în actuala formă adoptată:

"Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia sunt aşteptaţi undeva în 4-5 iulie, ca să avem o discuţie asupra proiectului. Noi nu avem nicio emoţie, privim această discuţie cu Comisia de la Veneţia şi cu oricare altă instituţie internaţională amatoare să discute Constituţia României, profesionist în esenţa ei, ca pe ocazia de a avea nişte sugestii care ne-au scăpat. (…) Nu avem însă niciun fel de dubiu, nu este nevoie de calitatea de cenzor nici a Comisiei de la Veneţia, nici a altcuiva, pentru că nu avem şi nu ne poate indica nimeni de bună credinţă şi raţional vreun articol discutabil sub aspectul democraţiei, statului de drept, drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului", a declarat liderul PNL.

Procesul revizuirii Constituţiei va fi analizat în detaliu și la nivelul Comisiei Europene, conform declarației secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day, la o întrevedere avută la Bruxelles cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.