Motivare în dosarul Referendumul: Liviu Dragnea a încălcat legea organizând tombole în ziua votului

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității vineri motivele pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat pe 15 mai la un an închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul" de către un complet format din judecătoarele Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache și Lucia Rog.

"În drept, fapta inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu, care, cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea președintelui, pe care o coordona, precum și în ziua votului, și-a exercitat influența și autoritatea provenind din funcția de conducere deținută în cadrul PSD, în scopul de a obține succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege (solicitarea adresată reprezentanților PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole și concursuri cu premii condiționate de dovada prezentării alegătorilor la vot, solicitarea adresată reprezentanților PSD din secțiile de votare de a întocmi liste cu numele și adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanții de partid să se deplaseze la domiciliile lor și să-i determine să participe la referendum), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr.78/2000", se arată în motivare.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, PSD: Renunţ! N-o să mă mai ocup de campaniile electorale ale partidului

Astfel, instanța a reținut că, la data de 13 iulie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a transmis organizațiilor județene ale partidului, în atenția președinților acestor organizații și a directorilor de campanie, o adresă în care solicita organizarea unei tombole cu premii, la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.

Judecătorii arată că această adresă îndeamnă la inițierea unor acțiuni de tipul tombolei cu premii sau accesului gratuit la evenimente care presupun, în mod obișnuit, plata unei taxe, participarea cetățenilor fiind însă condiționată de dovedirea prezenței lor la vot în ziua referendumului.

Art. 54 din Legea nr. 3/2000 incriminează infracțiunea constând în "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului", pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

"În consecință, folosirea influenței și a autorității sale în partid pentru a determina organizațiile teritoriale să inițieze astfel de acțiuni menite să stimuleze prezența la vot s-a făcut de către inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu cu încălcarea dispozițiilor legale arătate mai sus. Caracterul de autoritate al acestei adrese reiese, cu evidență, din modul de concepere a frazei de debut, precum și a celei finale care folosesc forma verbală imperativă: 'vă solicit, cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicați măsurile pe care le-ați dispus în acest sens' ", se arată în motivarea instanței.

Martorii propuși de Dragnea la proces, coordonatori ai campaniei electorale PSD la nivel județean, au susținut că adresele care le veneau de la conducerea partidului aveau un caracter de recomandare.

Judecătorii au respins însă această apărare, deoarece "infracțiunea de folosire a influenței poate privi și o recomandare a unei persoane cu o funcție importantă în partid, desemnată să coordoneze anumite activități, persoană pe care partidul se bazează pentru punerea în aplicare a strategiei de obținere a succesului demersului respectiv".

Tot la proces, Liviu Dragnea a negat că el ar fi autorul acelei adrese prin care se solicita organizarea de tombole și concursuri și că, de fapt, acea adresă a fost trimisă fără știrea lui, motiv pentru care a doua zi a intervenit și a transmis o altă adresă, cerând ca prima să nu fie luată în calcul, întrucât putea fi interpretată ca o inițiativă care încălca prevederile legale.

Afirmațiile lui Dragnea au fost întărite de declarațiile unor martori, însă instanța consideră că răspunderea asupra conceperii și transmiterii adresei nr.687/SG/13 iulie 2012 îi revine lui Dragnea.

"Deși prin declarațiile martorilor se încearcă exonerarea de răspundere a oricărei persoane și se conturează imaginea unei activități dezordonate, chiar haotice, necontrolate ierarhic a staff-ului de campanie al PSD, sugerându-se ideea că orice persoană care deținea parola și username-ul ar fi putut interveni în procesul de luare a unor măsuri foarte importante pentru mersul campaniei electorale, Înalta Curte reține că răspunderea asupra conceperii și transmiterii adresei nr.687/SG/ 13 iulie 2012 îi revine inculpatului. Este total exclus a se accepta ideea că un astfel de document, prin care se trasează sarcini amănunțite pentru activele de partid de la nivelul întregii țări, să fi fost inițiat și transmis de către o persoană necunoscută, un voluntar sau un simplu membru de partid, aflat în secretariat, cu acces nelimitat la calculator, fără ca acesta să informeze persoana care conducea staff-ul campaniei electorale, adică însuși inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu. Astfel de inițiative ce priveau strategia națională de campanie electorală, în mod logic, nu puteau aparține decât coordonatorului sau nu puteau fi luate decât cu cunoștința acestuia", mai spun judecătorii.

În plus, magistrații precizează că Dragnea cunoștea conținutul adresei anterior transmiterii ei, iar acest lucru rezultă implicit și din faptul că niciodată nu s-a încercat aflarea persoanei despre care se susține că ar fi conceput-o și transmis-o în teritoriu.

Cu privire la folosirea unui sistem informatic de către PSD, prin trimitere de mesaje tip SMS pentru a verifica prezența la vot în timp real, instanța apreciază că în acest caz nu s-a produs o ilegalitate.

"Înalta Curte constată că nu se poate reține vreo ilegalitate în utilizarea unui atare sistem informatic de colectare, pe parcursul zilei referendumului, a datelor privind prezența la vot și de comunicare a rezultatelor scrutinului electoral înregistrate la nivelul fiecărei secții, în condițiile în care acest sistem nu interfera în niciun fel cu programul informatic ce asigura numărătoarea oficială a voturilor la nivel local sau național. (...) Împrejurarea că inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu a folosit ulterior aceste informații pentru a solicita luarea de măsuri care nu erau permise de lege în vederea asigurării unei prezențe mai ridicate la vot (astfel cum se va arăta ulterior) nu poate conduce și la concluzia că, în sine, utilizarea unui asemenea program încalcă vreo dispoziție legală", explică judecătorii.

Completul de judecată semnalează și câteva greșeli în ancheta procurorilor DNA.

Astfel, magistrații arată că, în mod surprinzător, probe care apar în raportul de constatare tehnico-științifică, cu privire la faptul că mesaje de tip SMS au fost trimise și după închiderea urnelor, că mesajele aveau același conținut, deși erau transmise la ore diferite sau că prezența raportată era mai mică decât cea din intervalul orar anterior, nu sunt prezentate în niciun fel de către rechizitoriu, prin actul de sesizare susținându-se că sistemul a fost folosit pentru "obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23,00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi 'Da' și câte 'Nu' au fost exprimate".

"Reținerea unei situații de fapt contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale obliga procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmațiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînțeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje (pentru a verifica dacă și cum a fost posibilă cunoașterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzațiile aduse inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor (faptă ce constituie infracțiunea prev. de art. 57 din Legea nr. 3/2000), sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalități în care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă", se mai spune în motivare.

O altă acuzație adusă lui Dragnea este că PSD a folosit, separat de sistemul informatic, o aplicație ce punea la dispoziție o interfață, folosită în mod curent de către Partidul Social Democrat pentru comunicarea în teritoriu către membrii săi de mesaje dintre cele mai diverse (ex. împrejurarea că un lider era invitatul unei emisiuni TV, atenționări privind anumite fenomene meteorologice), nefiind utilizată exclusiv în perioada campaniei electorale.

Procurorii au identificat 20 de mesaje tip SMS transmise în ziua de 29 iulie 2012 către coordonatorii din teritoriu ai campaniei electorale a PSD.

Înalta Curte a reținut că, din totalul celor 20 de mesaje transmise în ziua aceea, 12 sunt semnate Liviu Dragnea, 2 sunt semnate PSD — SG, unul este semnat SG, iar celelalte sunt nesemnate.

În opinia judecătorilor, aceste mesaje reprezentau măsuri menite să conducă la creșterea numărului de alegători, unele reprezentând activități interzise de lege.

"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: 'Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile'. Împrejurarea că unele dintre mesaje au fost semnate 'PSD-SG' sau 'SG' nu prezintă relevanță, în condițiile în care acestea reiau conținutul celor semnate Liviu Dragnea", mai spun judecătorii.

Concluzia magistraților este că aceste mesaje conțin solicitarea ca reprezentanții din birourile electorale ale secțiilor de votare să întocmească liste cu persoanele care nu își exercitaseră dreptul la vot, pe care trebuiau să le comunice militanților PSD și PNL, aceștia urmând a se deplasa acasă la cetățeni pentru a-i determina să participe la vot.

Or, aceasta presupunea prelucrarea datelor cu caracter personal ale cetățenilor înscriși pe listele electorale și care, în conformitate cu dispozițiile art.5 al.1 din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres pentru acea prelucrare.

În contextul dat, solicitarea adresată de Liviu Dragnea de a se colecta, extrage, utiliza și dezvălui către alte persoane, în mod ilegal, datele cu caracter personal ale cetățenilor înscriși pe listele de votare și care nu-și exercitaseră dreptul la vot "constituie un mod de exercitare a influenței și autorității sale în scopul de a se obține participarea la procesul electoral a alegătorilor care nu votaseră până atunci".

"În același timp, folosirea unor astfel de liste pentru a fi identificate persoanele și adresele lor și pe baza cărora activiștii de partid PSD și PNL să îi caute la domiciliu pentru a-i aduce la vot constituie implicit o formă de presiune asupra cetățeanului care înțelege că terțe persoane îi cunosc conduita avută până la acel moment în legătură cu procesul electoral. Mai ales în comunitățile mici, în special în cele din mediul rural, unde legătura dintre autorități și cetățeni este mult mai strânsă, o astfel de imixtiune în viața privată a membrilor comunității este resimțită mult mai puternic și este de natură să inducă o formă de presiune psihică", se mai precizează în motivare.

"Înalta Curte constată că rezultatul infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul s-a produs în momentul transmiterii acestor mesaje, nefiind necesară și întocmirea efectivă a listelor cu date personale, nicidecum a deplasării în teren, la domiciliul cetățenilor, pentru a se constata consumarea efectivă a infracțiunii", afirmă judecătorii.

Magistrații susțin că Liviu Dragnea ''și-a folosit influența și autoritatea impusă de funcția deținută, solicitând în diverse forme (adresă, mesaje SMS) luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul mobilizării cetățenilor la vot pentru asigurarea succesului demersului inițiat de USL, constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale''.

În opinia magistraților, pedeapsa de un an închisoare cu suspendare constituie pentru Liviu Dragnea "un avertisment sever și suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală și, totodată, că scopul acesteia poate fi atins și în condițiile neexecutării pedepsei".