Motivarea instanței în cazul condamnării torționarului Vișinescu

Potrivit documentului citat, șase din cele 14 decese înregistrate la închisoarea Râmnicu Sărat reprezintă ”consecința faptelor inculpatului”, ”constituind acte de exterminare”. Alexandru Vișinescu ”a urmărit, cu asiduitate, producerea acelui rezultat, pentru obținerea căruia au fost utilizate mijloace variate, cauzatoare de suferințe de durată, intense și chinuitoare, de cele mai multe ori conjugate (de la înfometare cruntă și lipsire deliberată de asistență medicală până la bătăi aplicate cu participarea sa nemijlocită sau tolerate de el cu totală indiferență)”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii au mai stabilit, în privința morții liderului PNȚ Ion Mihalache, că ”faptele probate anterior prezentate dovedesc în afara oricărui dubiu, că acest deținut politic, mai presus de toți ceilalți, a fost ținta preferată a acțiunilor inculpatului, care, pe parcursul a aproximativ 7 ani, cât s-a aflat în custodia sa, a urmărit, în permanență, distrugerea psihică și anihilarea lui fizică, îndeosebi prin înfometare, privarea de regim alimentar și asistență medicală, chiar contrar recomandărilor medicului, pedepsele disciplinare, numeroase și severe, discreționar aplicate, și, nu în ultimul rând, violența fizică, exercitată cu brutalitate mai ales atunci când, de multe ori, el reclama verbal torturile la care era supus din motive politice și scopul lor exterminator, generând revoltă în rândul celorlalți deținuți”.

Concluzia instanței este că Vișinescu a comis fapte de o ”cruzime inimaginabilă”, care ”îl indică pe acesta nu doar ca pe un instrument, ce și-a dovedit cu prisosință capabilitatea, folosit de autoritățile statale ale epocii pentru îndeplinirea obiectivului politic al nimicirii ”dușmanilor de clasă” anume plasați în custodia sa, ci drept artizanul și executantul plin de zel al unui program original de persecutare brutală a deținuților ”contrarevoluționari” (supuși în permanență, fără vreo urmă de remușcare din partea sa, la tratamente inumane și degradante și acte repetate de tortură fizică și psihică, culminând cu exterminarea a mulți dintre ei), nemaiîntâlnit ca duritate chiar în sistemul penitenciar românesc al vremii”.