Motivarea instanţei în cazul Mariana Rarinca

Magistraţii care au decis rejudecarea procesului arată în motivare că instanţa care a achitat-o pe Rarinca nu avea dreptul să conteste probele depuse de procurori la dosar, întrucât nimeni nu a contestat aceste probe în termenul legal în care puteau fi contestate.

"Remarcă astfel că tehnica de argumentare a soluţiei adoptate în dosarul de mai sus este una particulară, oarecum excepţională în peisajul practicii judiciare. Considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului separaţiei funcţiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p., în condiţiile în care încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti pronunţată în data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală nu a fost contestată de nici un participant procesual.

Este adevărat că magistraţii din apel şi-au dat seama că încalcă caracterul definitiv al acestei încheieri şi au procedat la constatarea nelegalităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulându-se "apărători ai libertăţilor individuale recunoscute pe plan european", şi în baza acestei calităţi procesuale sui generis au procedat, făcând o trimitere generoasă la art. 6 din Convenţia EDO, la sancţionarea activităţii procurorilor de caz, în sensul considerării ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obţinute în stare de provocare a interceptărilor convorbirilor dintre inculpată şi colaboratorul sub acoperire şi de asemenea prezentând cu lux de amănunte activitatea susţinută a organelor de urmărire penală care şi-au desfăşurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretată ca o "nerespectare a dispoziţiilor legii europene cât şi a legii interne" (f. 23 decizia nr. 733/2015 a Curţii de Apel Bucureşti).

Prezentul complet menţionează cu deosebită claritate că, într-adevăr, magistraţii trebuie să fie apărătorii drepturilor şi libertăţilor individuale recunoscute pe plan european, numai că acest concept implică faptul că magistraţii ca profesionişti ai dreptului trebuie să apere drepturile şi libertăţilor tuturor participanţilor procesuali şi nu numai pe ale inculpaţilor, deoarece în această din urmă ipoteză şi-ar suprapune competenţele cu cele ale avocaţilor inculpaţilor, or, este de preferat ca într-un proces echitabil să existe în afară de avocaţii inculpaţilor şi nişte magistraţi imparţiali care să judece cauza."

Ca urmare, instanşţa supremă a decis reluarea apelului în procesul de şantaj intentat de Livia Stanciu Marianei Rarinca.

"Desfiinţează decizia penală nr. 733/20.05.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti Secţia I Penală şi procedează la rejudecarea apelului", se arată în motivare.

Citeşte şi: MAGISTRAŢII au decis REJUDECAREA dosarului MARIANEI RARINCA. Primul TERMEN, 21 august

Contestația DNA în cazulMariana Rarinca a fost admisă de Curtea de Apel București. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru 21 august. Cazul va fi rejudecat la cererea procurorilor DNA. Hotărârea definitivă și irevocabilă dată tot de CAB a fost desființată prin această decizie, iar procesul se va relua de la stadiul de apel.