MRU intră în PDL şi dă peste cap planurile iniţiale

Miza care se prefigurează din ce în ce mai pregnant o constituie dominaţia asupra sferei de putere din noua formaţiune PNL-PDL, cauza interesului național vânturată de Vasile Blaga, Klaus Iohannis sau Crin Antonescu, cu aportul neobosit al presei aservite, nu reprezintă nimic altceva decât o diversiune nereușită de a resuscita electoratul dezamăgit de performanţele guvernelor de dreapta de după 1990.

Ideea fuziunii dintre PNL şi PDL nu s-a născut după rezultatele dezastruoase de la europarlamentare, ci cu mult înainte, catalizatorul central fiind liderul PNL de la acea vreme Crin Antonescu. Ex-preşedintele liberal a ţinut morţiş să fie vioara întâi în tot acest proiect încă din momentul ruperii USL, cu atât mai mare este acum frustarea când aripa Iohannis l-a izolat, dar sub lupa unei analize obiective PNL a condus ostilităţile, PDL având rezervat un rol secundar. Oarecum logic, Blaga a reuşit să rămână pe poziţia de şef după un rezultat modest la scrutinul din mai, de doar 12 procente, luându-şi angajamentul unei alianţe care să-i readucă pe democrat-liberali rapid la guvernare. În plus, nici prezidenţiabilul Cătălin Predoiu nu se ridică la statura omologilor săi din PNL.

Aparent PNL conduce şi PDL execută, totodată cele două partide au lăsat impresia că au bătut palma în privinţa prezidenţiabilului şi a numelui viitorului partid, ambele adjudecate de liberali. Congresul PNL a schimbat puţin tabla de şah, falia dintre facţiunile Iohannis şi Crin s-a adâncit, iar bătrânul Buldog Blaga a mirosit o oportunitate pe care nu vrea s-o lase nespeculată. Mai întâi, pedeliştii au cotit-o în privinţa numelui noii formaţiuni, chestiunea rămâne una din cerinţele la care liberalii nu vor să cedeze în ruptul capului. A doua mutare, atragerea în partid a lui Mihai Răzvan Ungureanu, care până deunăzi culmea negocia cu Iohannis. Tot mai multe voci spun că MRU îl va lua locul insipidului Predoiu în postura de candidat la preşedinţie din partea PDL. Improbabil pentru moment, însă este cert că fostul ministru de Justiţie nu se mai află în grațiile lui Blaga, la ultima inalnire de taină dintre liderii democraţi şi preşedintele FC acesta nu a fost invitat. Mai mult, intrarea lui MRU în sondajul pentru desemnarea prezidenţiabilului comun ar putea fi blocată uşor din cauza înţelegerilor iniţiale care au stabilit ca măsurătoarea să se facă pentru un candidat liberal şi unul democrat-liberal, desemnat oficial. Achiziţia fostul premier reprezintă încercarea mai puţin subtilă a democraţilor de a se aşeze cu adevărat în algoritmul de 1 la 1.

Un lucru se remarcă din toată această mişcare browniană, vocea şefului din Modrogani este tot mai puternică şi în negocierile cu tabăra liberală şi cu Ungureanu. Blaga promite, îşi dă cuvântul, şi într-o parte şi în altă, însă nu se abate niciun centimetru de la obiectivul personal de deveni jupânul noului partid. Se vorbeşte de prezidenţiabilul dreptei, de numele partidului, foarte puţin de viitoarea conducere a acestei structuri. Nu vă miră obsesia pentru fuziune, şeful PDL nu ratează niciun prilej să pledeze pentru fuziune, nu pentru alianţă. De partea cealaltă promotorul numărul unu este Ludovic Orban, principalul contracandidat la şefia noii formaţiuni. Ironia sorţii sau nu - amândoi sunt specialişti în vânzări, inclusiv când la mijloc este pielea ursului din pădure.