MRU nu poate ieși din ridicol

Poate mulți se întreabă cum a reușit un personaj cu atât de mult potențial ca MRU să cadă într-un asemenea derizoriu în doar câteva luni.

Fără îndoială, au contribuit la acest lucru și campaniile media la adresa sa (campanii complet fundamentate însă), dar cel mai mare aport rămâne a lui MRU însuși, după cum demonstrează și ultima sa declarație cu ușoare ecouri în presă: „Îl provoc pe Ponta să se plimbe pe stradă fără gărzi și să vadă cum îl privesc oamenii”.

Din câte ne-a învățat istoria anului trecut, MRU a învățat pe propria piele cum este să fii fugărit pe stradă după două luni de guvernare, cum e să fii huiduit și luat la rost pentru activitatea ta de câteva zeci de zile ca prim-ministru „independent”. Însă MRU nu știe cum este să o pățești fără gărzi.

De ce? Pentru că, după 78 de zile pline de guvernat, MR Ungureanu are dreptul la 730 de zile de protecție SPP, la care știm că nu s-a sfiit să apeleze. În campanie electorală se plimba cu jeep-ul și gărzile SPP oferite de stat prin Arad, lucru care de altfel i-a și iritat pe oamenii locului.

Drept urmare, înainte să-i soliciți premierului în funcție, chiar și retoric, să renunțe la protecția SPP pentru a vedea dacă e luat pe sus de oameni, ai face mai bine să te uiți în propria ogradă și să vezi dacă nu cumva e jenant să ceri așa ceva. Dar lui MRU se pare că-i place să bălăcească în ridicol, asemenea unui masochist ce se hrănește și desfată cu satire la adresa propriei persoane precum cea pe care o parcurgeți.

Dacă nu ar fi așa, probabil ar pune osul la „reconstrucția dreptei” de care tot vorbește în ultimul an sau ar veni măcar cu o soluție concretă la tot ceea ce critică prin diversele conferințe de presă obscure cu care ne-a obișnuit.

E puțin probabil ca MRU să mai poată șterge imaginea nefericită pe care singur și-a conturat-o în ultimul an și jumătate.

Și nu este singurul care se află în această situație. Sunt oameni politici care s-ar simți și singuri dacă ar citi aceste rânduri, nu mai are rost să fie amintiți aici. În orice caz, concluzia este că niciunul dintre ei nu va putea ieși din ridicol doar cu vorbe, conferințe de presă obosite sau apariții pe la TV. Au nevoie, ca reprezentanți ai opoziției, să iasă din paradigma conferinței de presă.