Mușchi din zona antarctică au revenit la viață după 1.500 de ani de hibernare sub gheață

Înaintea acestei descoperiri, se demonstrase regenerarea materiei vegetale după cel mult 20 de ani, afirmă cercetătorii. Numai bacteriile au revenit la viață după atâția ani.

'Mușchii se aflau de multă vreme în stare de congelare', iar 'timpul lor de supraviețuire este mult mai lung decât tot ce am văzut până acum', spune Peter Convey de la Institutul antarctic britanic (British Antarctic Survey), autorul principal al lucrării apărute în revista Current Biology.

Descoperirea are o importanță deosebită pentru ecosistemele antarctice și climă, subliniază omul de știință, pentru că mușchii sunt principalii producători tereștri de biomasă în regiunile polare din nord și sud. Îndeosebi mușchii din Arctica stochează carbonul. Acest tip de vegetație este o adevărată arhivă a condițiilor climatice din trecut, permițând reconstituirea schimbărilor intervenite în mediul natural de-a lungul timpului. Cei mai vechi mușchi studiați în prezent în Antarctica datează de acum 5.000 — 6.000 de ani, iar cei care au făcut obiectul acestei cercetări au rădăcini de aproape 2.000 de ani.

Oamenii de știință nu au fost siguri la început că mușchii înghețați timp de 10 sau 20 de ani pot rămâne viabili, așa încât au fost foarte surprinși să constate că mușchi de peste 1.500 de ani cresc cu ușurință. Ei au pus plantele aparent lipsite de viață într-un mediu cu condiții de temperatură și lumină propice unei dezvoltări normale, iar mușchii au început să crească. Descoperirea cercetătorilor lasă să se înțeleagă că mușchii pot supraviețui încă și mai mult timp în stare de hibernare.

'Există în mod clar un potențial de supraviețuire mult mai lung pentru acești mușchi. Acest lucru dezvăluie un nou mecanism de supraviețuire și un refugiu pentru aceste plante, elemente majore ale biodiversității polare', apreciază oamenii de știință.

Se poate presupune astfel că 'forme de viață mai complexe ar putea supraviețui perioade chiar mai lungi în permafrost sau gheață', spune profesorul Convey, adăugând că 'acest lucru ar reprezenta un mare salt față de ultima descoperire'.