Munca în Germania: Angajații BMW, plătiți dublu să stea acasă și să dea mailuri

Mai multe mari nume ale industriei germane au decis de câțiva ani să limiteze mesajele electronice către angajaţii lor în afara orelor de serviciu, scrie AFP, citat de Agerpres. Într-o ţară în care problemele psihologice legate de locul de muncă au explodat şi sunt din ce în ce mai mediatizate, întreprinderile au început să acţioneze din proprie iniţiativă, bineînţeles în interesul lor.

'Cu cât mai mult locul de muncă interferează cu viaţa privată, cu atât salariaţii sunt mai stresaţi, mai predispuşi la reacţii de 'burn-out' şi incapabili să se deconecteze', constată un raport recent, care compilează 23 de studii internaţionale, comandat de Oficiul german pentru securitate şi sănătate în muncă (BAuA).

Munca la distanţă poate fi cel mai bun lucru, atunci când aduce flexibilitatea dorită, afirmă Frank Brenscheidt, responsabil pe această tematică în cadrul BAuA. Acest gen de muncă le poate conveni unor părinţi, care ar putea astfel pleca mai devreme de la birou pentru a-şi lua copiii de la şcoală, pentru a-şi încheia apoi împreună ziua acasă. Însă, atunci când conexiunea la domiciliu înseamnă obligaţii permanente şi un exces de ore suplimentare, ea 'îi scoate din minţi pe unii salariaţi', adaugă Brenscheidt.

În Germania, numărul de concedii medicale cauzate de probleme psihice a crescut cu peste 40% în perioada 2008-2011, potrivit unui alt studiu al BAuA.

La iniţiativa puternicului sindicat IG Metall, constructorul de autoturisme Volkswagen a decretat în urmă cu trei ani o pauză zilnică pentru recepţionarea de emailuri pe telefoanele de la serviciu. Serverele companiei nu mai dirijează mesajele către smartphonuri între orele 18.15 şi 07.00. Destinat iniţial unui număr de circa 1.000 de salariaţi, acest mecanism a fost extins ulterior la circa 5.000 de colaboratori, din totalul celor aproximativ 255.000 câţi numără grupul din Germania.

Concurentul din Munchen al Volkswagen, BMW, a ales o altă cale. 'Suntem conştienţi de faptul că trebuie stabilite limite între serviciu şi viaţa privată, însă nu dorim reguli rigide care să limiteze avantajele muncii flexibile', a declarat, pentru AFP, Jochen Frey, purtătorul de cuvânt al departamentului de resurse umane al BMW.

De la începutul anului, peste 30.000 de salariaţi ai grupului pot, în acord cu superiorul lor, să-şi onoreze sarcinile de serviciu în afara sediilor întreprinderilor sau la ore atipice. De exemplu, o oră folosită pentru a răspunde la o cerere prin email în timpul week-end-ului poate fi recunoscută drept oră suplimentară. 'Aceasta presupune încredere şi un dialog între salariaţi şi responsabili', recunoaşte Frey.

Daimler, fabricantul de autoturisme Mercedes-Benz, a lansat de Crăciun un 'asistent al absenţei', însărcinat cu ştergerea emailurilor care ajung în cutia electronică a salariaţilor care-l doresc activat pentru perioada lor de concediu. Emiţătorul de email este atenţionat cu privire la această operaţiune şi invitat să contacteze un înlocuitor al adresantului.

În 2010, conducerea de la Deutsche Telekom s-a angajat să nu aştepte din partea salariaţilor disponibilitate continuă, ca şi operatorul francez France Telecom (devenit Orange), într-un acord semnat în acelaşi an.

În Franţa, un recent acord de branşă a înscris chiar 'un drept la deconectare' pentru cadrele din sectorul digital care nu beneficiază de un orar fix, acord ce a suscitat ironii în mass-media anglo-saxone. Textul, care evocă obligaţia de a scoate din priză instrumentele informatice pentru a respecta durata legală de repaos minim, este, potrivit lui Bernard Salengro, membru al sindicatului francez CFE-CGC, 'unul absolut remarcabil'. 'Însă nu este sigur deloc că va fi şi aplicat', recunoaşte Salengro.

În opinia IG Metall, cel mai mare sindicat din Europa, paşii de întâmpinare făcuţi în unele companii nu sunt suficienţi şi este nevoie de legiferare. 'Odată cu utilizarea tot mai frecventă a aparatelor electronice de către salariaţi, o reglementare devine necesară', este de părere Christiane Benner, un responsabil al sindicatului german.

Organizaţia se află în discuţii cu Ministerul german al Muncii. Acesta s-a înarmat el însuşi, în vara lui 2013, cu o convenţie pentru ca angajaţii să nu poată fi deranjaţi în timpul lor liber, decât în 'situaţii excepţionale justificate'.

O lege care să le asigure salariaţilor dreptul la 'deconectare' nu este văzută cu ochi tocmai buni de Martin Waestfelt de la sindicatul suedez Unionen, care militează pentru mai multă supleţe, într-o ţară în care flexibilitatea muncii este apreciată. 'Este mai eficient să faci apel la raţiune şi să le explici întreprinderilor că este în interesul lor să protejeze sănătatea personalului', consideră Waestfelt, pledând în favoarea unor acorduri între salariaţi şi angajatori