MUNCEŞTI SUPLIMENTAR? Iată ce boală cruntă te paşte

Analizând datele existente în studii efectuate pe 600.000 de persoane din Europa, Statele Unite și Australia, cercetătorii au descoperit că peste 55 de ore lucrate pe săptămână sporesc cu 33% riscul de AVC și cu 13% pe cel al unei boli coronariene față de o săptămână de lucru de 35-40 de ore.

La această concluzie au ajuns oamenii de știință după ce au observat șapte-opt ani bărbați și femei care nu aveau nicio boală cardiovasculară la începutul studiului. Evaluarea a fost făcută luându-se în considerație și alți factori de risc cardiovascular — fumat, consum de alcool sau sedentarism—, se precizează în articolul publicat de revista britanică.

Autorii afirmă că riscul de AVC crește paralel cu durata programului de lucru — cu 10% la persoanele care lucrează între 41 și 48 de ore și cu 27% la cele care muncesc la serviciu între 49 și 54 de ore pe săptămână.

'Profesioniștii din sănătate ar trebui să fie conștienți de faptul că programul de lucru prelungit se asociază cu o creștere semnificativă a riscului de AVC și s-ar putea și de boală coronariană', spune Mika Kivimoki, profesor de epidemiologie la University College din Londra, coordonator al studiului.

Rolul jucat de stres în mai multe boli cardiovasculare, printre care infarct și AVC, a făcut deja obiectul a numeroase studii, în condițiile în care programul de lucru nu a fost analizat cu precizie până acum.

Într-un comentariu care însoțește studiul, dr Urban Janlert de la Universitatea din Umea (Suedia) amintește că, dintre țările membre OECD (Organizația pentru Cooperare economică și Dezvoltare), Turcia are cea mai mare proporție de salariați care lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână (43%), în timp ce Olanda se află la polul opus, cu doar 1%. Turcia este urmată de Mexic (28,8%) și Coreea de Sud (27,1%). Potrivit cifrelor publicate de OECD, în Franța 8,7% dintre salariați muncesc la serviciu peste 50 de ore, iar în Germania, numai 5,6%.

În loc să se reducă programul de lucru, 'greu sau imposibil' de realizat, 'majoritatea dintre noi am putea să stăm mai puțin timp așezați, să facem mai multă mișcare și să ne îmbunătățim alimentația', recomandă dr Tim Chico, consultant în cardiologie, care nu a participat la studiu.