Muzeul de Istorie din Capitală se va închide pe o perioadă de cinci ani. Care este motivul

Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat, marţi, reprezentanţilor mass-media prezenţi la o conferinţă de presă că instituţia muzeală pe care o conduce va intra într-un proces de renovare cel mai probabil, începând de anul viitor.

"Vom organiza noi spaţii de depozitare, suntem în discuţii pentru a obţine aceste spaţii, avem nevoie de o suprafaţă foarte mare, circa 11.000 de metri pătraţi, care trebuiesc amenajaţi conform prevederilor normelor de conservare şi de asigurare a securităţii, şi pentru perioada până în 2018 am solicitat şi un spaţiu pentru organizarea de expoziţii, în aşa fel încât activitatea muzeului să nu se întrerupă şi publicul să nu uite că există un Muzeul Naţional de Istorie a României", a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Totodată, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României a precizat că cele mai bune spaţii pe care le-a vizitat până în prezent sunt cele din Casa Presei Libere. "Sunt hale foarte mari, uşor de amenajat şi relativ ieftin, faţă de altele, şi care prezintă şi multe alte avantaje în ceea ce priveşte asigurarea securităţii", a completat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

În decembrie 2014, bugetul pe anul 2015 al Ministerului Culturii (MC) a primit o suplimentare de 1 milion de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la Muzeul Naţional de Istoriei a României.

În iunie 2014, reprezentanţii Ministerului Culturii declarau că Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti are nevoie de peste 27 de milioane de euro pentru lucrările de consolidare şi restaurare, patrimoniul acestuia urmând să fie mutat, cel mai probabil, la Casa Presei.

Ministerul Culturii preciza la momentul respectiv că "o viitoare investiţie în consolidarea şi reabilitarea clădirii-monument istoric a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) presupune parcurgerea mai multor etape, între care prioritară ar fi refacerea proiectului, iar cea mai importantă şi dificilă este asigurarea fondurilor bugetare suficiente unei astfel de restaurări".

În acest context, MC menţiona că aceste proceduri necesită, în primul rând, "un efort de timp", care nu va permite demararea efectivă a lucrărilor în cursul anului trecut.

"Din estimările făcute de către Ministerul Culturii în baza analizei documentaţiei de specialitate, reiese un total necesar pentru actualizarea proiectului şi finalizarea lucrărilor pentru redeschiderea pentru public a tuturor celor 60 de săli de expoziţie a muzeului de aproximativ 27 de milioane de euro, fără TVA. Pentru îndeplinirea procedurilor de achiziţie publică a contractului de proiectare, a celui de execuţie a lucrărilor şi realizarea propriu-zisă a acestora în acord cu importanţa istorică, arhitecturală şi culturală a edificiului, dar şi cu rolul esenţial al instituţiei muzeale ce o adăposteşte, estimăm o perioadă de timp necesară de 36 de luni de la data alocării fondurilor", au declarat pentru Mediafax, la momentul respectiv, reprezentanţii Ministerului Culturii.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a fost înfiinţat în 1970, fiind "cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii", se arată pe site-ul instituţiei.

În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile MNIR, pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci.

Clădirea care adăposteşte muzeul este ea însăşi monument istoric, ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspiraţie germană. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanţilor muzeului, în ultimul deceniu.

Oportunitatea financiară a apărut însă doar în 2002. În septembrie 2002, expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistenţă a început în iarna aceluiaşi an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporţie de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucţie era aşteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi însă respectat.

Potrivit site-ului instituţiei, în ciuda dificultăţilor pe care reabilitarea le-a generat, s-a reuşit ca trei dintre secţiile expoziţiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul şi Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziţii temporare.

Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani - 6.000 ani î.e.n), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.