Németh Zsolt: un câine surd la vânătoare în problema Ținutului Secuiesc
În disputa privitoare la regionalizare, forțele politice maghiare din Ardeal culeg azi roadele amare ale sprijinului pe i care l-au acordat în vara anului trecut președintelui Traian Băsescu.
Dacă ne amintim în linii mari, boicotarea referendumului prin care a președintele a fost scăpat de la o rușinoasă retragere din viața politică a reușit în mare măsură și prin efortul conjugat al liderilor de opinie și al forțelor politice ardelene. Cu excepția lui Gyorgy Frunda, care a făcut opinie separată și s-a și văzut nevoit să înfrunte furia și afuriselile deversate asupra sa de maghiarii deveniți peste noapte partizanii lui Traian Băsescu, liderii politici maghiari nu au întâmpinat mari greutăți în a convinge populația maghiară să rămână acasă. O parte a maghiarilor au ascultat disciplinați comanda politică, celalaltă parte au preferat să rămână reticenți în case, considerând probabil că Traian Băsescu e problema românilor, pe care aceștia n-au decât să și-o rezolve între ei. Mare greșeală...
În primul rând, se dovedește acum și pentru maghiarimea din Ardeal că omul politic Traian Băsescu nu resimte nicio jenă principială să revină asupra propriilor spuse și declarații. În urma recentelor escapade și băi de mulțime de la Chișinău, devine evident că președintele și-a reevaluat simpatiile și a optat spre unele mai comode și mai ușor de susținut. Echipa pe care a făcut-o cu secuimea cea credulă a fost conjuncturală și odată văzut cu sacii politici în căruță, Traian Băsescu nu s-a jenat să-i lase în kurtoskalacs-ul lor și să se orienteze spre moldovenii de peste Prut, o zonă relativ neexplorată și mult mai generoasă din punct de vedere al beneficiilor electorale.
În al doilea rând, formațiunile politice maghiare se văd azi văduvite de toate beneficiile pe care le-ar fi avut dacă ar fi sprijinit inițiativele alianței aflată la guvernare. Cei care nu au putut trece peste atitudinea abruptă și inflexibilă a supărăciosului Antonescu, sunt nevoiți azi să se confrunte cu lipsa de scrupule a președintelui care le întoarce spatele și cu indiferența lui Liviu Dragnea, care politic nu le datorează nimic. Am convingerea că discuțiile despre regionalizare ar fi decurs cu totul altfel și argumentele lor ar fi avut în prezent o greutate mai mare dacă maghiarii ar fi ascultat îndemnul lui Gyorgy Frunda, de a se ralia eforturilor USL. Între timp multe lucruri s-au schimbat și nu cred că nu ar fi găsit o cale de comunicare mai bună inclusiv cu liderul liberal, cuiul lui pepelea alături de umorile lui Dan Voiculescu, care au sabotat bunele relații ale maghiarilor cu USL.
Faptul că în prezent ușile Balvanyos-ului scârțăie a pagubă, în părăsire, nemaifiind atracția turistică de odinioară unde se pupau Orban și Băsescu de mama focului, nu mai poate fi compensat în prezent nici măcar de eternele declarații ale subsecretarului de stat în Ministerul de Externe ungar, Németh Zsolt, despre unitara şi indivizibilă regiune a Ținutului Secuiesc. Orice argumentație în această direcție se lovește ca de un zid impenetrabil de precizarea conceptuală că regionalizarea este o discuție tehnică ce are la bază un substrat economic și criterii de performanță, în timp ce liderii maghiari contra-argumentează cu un discurs construit în jurul unor criterii politice și culturale. Ori în niciuna din aceste direcții, maghiarii nu se ciocnesc de obstacole majore...
Liderii maghiari nu par să înțeleagă că orice derogare de la limita de demarcație între aceste două discursuri paralele ar fi putut fi posibilă și s-ar fi putut justifica numai politic, după vechiul adagiu care spune că o mână spală pe alta și împreună spală fața. UDMR, ca o formație cu experiență și vechime a intuit corect la vremea respectivă, dovadă negocierile avute în preajma alegerilor câștigate de USL. Greșeala lor a fost că nu au luptat împotriva curentului de opinie ostil reprezentat de liberali și conservatori. Celelalte două formațiuni maghiare sunt deopotrivă lipsite de experiență și de performanță electorală. Atitudinea lor bătăioasă se justifică prin nevoia de vizibilitate, pe care o resimt acut pe termen scurt. Nu ar strica însă să estimeze evoluția situației politice și pe termen lung, atât în România cât și în Ungaria...
Cât de greșit și inadecvat se raportează și în prezent maghiarimea la principalul factor de decizie într-o problemă care-i privește direct, este absolut evident fie și dacă ne uităm la lista românilor invitați să participe la cea de-a XXIV-a ediţie a Universităţii de Vară "Balvanyos", de la Băile Tuşnad, care va avea loc în perioada 23-28 iulie: Macovei, EBA, MRU... Din partea USL doar Victor Hrebenciuc...