Nabucco a picat. Care sunt alternativele României în drumul către independența energetică

Pentru România, o țară cărei dependență de gazele rusești a ajuns să reprezinte o problemă strategică și economică, a devenit tot mai clar că stabilitatea țării poate afecta și Uniunea Europeană, iar acesta este un risc care nu poate fi ignorat.

Așadar, s-a convenit că cea mai bună soluție pentru spargerea monopolului Rusiei în domeniul energiei bazate pe gaze naturale o reprezintă resursele din Marea Neagră și gazelle de șist, iar măsurile luate în această direcție sunt semnalul că Europa va încerca să se redefinească pe piața energetică mondială, după ce a fost pusă în pericol de celelalte mari puteri precum Rusia, Statele Unite Ale Americii și China.

Deocamdată nu a fost făcut public anunțul oficial cu privire la soarta Nabucco, urmând ca o decizie finală să fie anunțată pe 28 iunie. Shah Deniz, consorţiul care va exploata unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din lume, va trebui să anunțe până atunci ce traseu va alege pentru a livra gaz în Europa. Consorţiul poate să opteze între două mari proiecte de gazoducte: Nabucco Vest, care ar traversa şi România, şi TAP (Trans-Adriatic Pipeline).

Nabucco Vest ar fi urmat să treacă prin patru țări europene: 424 kilometri prin Bulgaria, 475 kilometri prin România, 383 kilometri prin Ungaria și 47 kilometri prin Austria, până la terminalul central-european de redistribuire de la Baumbarten, legându-se inițial la magistrala din Turcia, Trans Anatolian Pipeline (TANAP). Via Baumgarten, Austria, gazele furnizate prin Nabucco ar fi putut alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa. Șase investitori ar fi urmat să participe la proiect - OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turica) şi GDF Suez (Franţa).

Alternativa TAP (Trans Adriatic Pipeline) are un traseu mai sudic, din nordul Greciei şi până în sudul Italiei, trecând prin Albania şi Adriatica. Acţionarii TAP sunt Axpo (Elveţia) şi Statoil (Norvegia), câte 42,5%, şi E.ON Ruhrgas (Germania) cu 15%.

Scopul inițial al proiectului a fost de a reechilibra situația privind sursele de gaze pentru Europa. Prin gigantul Gazprom, Rusia și-a păstrat monopolul asupra livrării de gaze naturale. Importul de gaze naturale în Europa se ridică la 300 de miliarde de metri cubi anual, în timp ce Nabucco ar putea furniza circa 23 de miliarde de metri cubi, adică 8% din necesar, o cantitate critica pentru Uniunea Europeană, a cărei dependența față de importul de gaze din Rusia îi afectează în mod evident capacitatea UE de a fi un producător competitiv pe piața internațională.

Desigur, există pentru România și alternative privind atingerea unei independențe energetice – unele dintre ele controversate, dar care utilizează resursele proprii. Două dintre acestea sunt resursele de gaze din Marea Neagră și gazele de șist. Din punct de vedere geostrategic, geoeconomic și geopolitic, gazele de șist pot schimba jocul cu totul, fiind deja principalul mod în care Statele Unite intenționează să-și asigure independența de gaze și petrol și să devină exportatori.

Consiliul European a abordat în mod constant faptul că economia europeană riscă să devină necompetitivă datorită prețurilor energiei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat că Uniunea Europeană pierde cursa economică și industrială cu Statele Unite ale Americii, mai ales datorită prețurilor la gazele naturale, care au scăzut în mod constant în ultimii ani în SUA, în timp ce în Europa s-a înregistrat o creștere de 50%.

Astfel, țări precum Polonia, România și Lituania și-au declarat sprijinul pentru adaptarea legislației europene pentru ca explorările și exploatările să fie încurajate. Garanția unei noi surse de energie – care se dorește a fi numită “energie neconvențională” – va convinge treptat din ce în ce mai multe state să se deschidă față de această oportunitate de creștere.

Totodată, OMV Petrom și ExxonMobil Exploration and Production Romania au anunțat recent că au finalizat cea mai mare campanie de explorare seismică 3D înregistrată în Marea Neagră, acoperind o suprafaţă de peste 6.000 de kilometri pătraţi aferentă blocului Neptun Deep. Este evident că există resurse importante de gaze naturale în zonă, deși volumul real al acestora încă nu a fost anunțat.

Totuși, în urmă cu ceva vreme a fost făcută publică descoperirea semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, o cantitate ce echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Această descoperire este un prim pas și transmite mesajul care contează pentru România și Uniunea Europeană: țara noastră are resurse importante.

Dar dincolo de soluțiile locale, pentru explora toate oportunitățile care există pentru România în domeniul economic și energetic și relațiile internaționale strategice ce pot fi stabilite, premierul Victor Ponta a început miercuri o serie de vizite în statele din Asia, în cadrul unui turneu ce include Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, China.

Prim-ministrul a subliniat că țările din Asia au un potenţial financiar important. În acest sens, obiectivul principal al României este de a crea locuri de muncă și de a atrage investitori străini, iar țările din afara Uniunii Europene pot prezenta oportunități importante în acest sens.

România dă dovadă de maturitate prin încercarea de a-și varia sursele de energie și de a-și consolida relațiile pe care le are cu alte țări care au la rândul lor resurse importante. Voința politică ce s-a remarcat în ultima vreme, deși a trebuit să înfrunte critici multiple, simbolizează faptul că lucrurile au început în sfârșit să se miște și am intrat cu toții în jocurile serioase ale luptei pentru resurse la nivel mondial.