NASA. În 20 de ani, am putea trimite un echipaj uman pe Marte

Organizată, printre alţii, de Universitatea George Washington, reuniunea va reuni, timp de trei zile, unii dintre cei mai mari specialişti în acest subiect, ca Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe Lună, precum şi mai mulţi înalţi responsabili ai NASA, inclusiv directorul agenţiei, Charles Bolden.

Revenirea interesului pentru planeta roşie a generat, în ultimele luni, mai multe proiecte ale unor aventurieri mai mult sau mai puţin serioşi, dintre care unul propunea chiar numai plecarea spre Marte (fără întoarcere) pentru a reduce costurile.

Potrivit unui sondaj recent al grupului Explore Mars şi al companiei aerospaţiale Boeing, publicul american este de acord cu trimiterea unor astronauți pe Marte. 

Această anchetă sociologică, realizată pe un eşantion de 1.101 persoane, arată că 75 % dintre americani ar fi favorabili dublării bugetului anual al NASA, care în prezent este de 17 miliarde de dolari, pentru a finanţa o astfel de misiune. 

Agenţia spaţială nu primeşte decât 0,5 % din bugetul federal, comparativ cu 4 % în timpul proiectului Apollo de cucerire a Lunii în anii 1960. Directorul NASA, Charles Bolden, a declarat, recent, că ”o misiune cu echipaj spre Marte este o prioritate a NASA”.

Cel mai mare obstacol în faţa unui astfel de proiect este criza bugetară a SUA, estimează Scott Hubbard, profesor la Universitatea Stanford din California şi fost responsabil al programului NASA de explorare a planetei Marte.

”Dacă se lansează acest proiect în prezent, ar fi posibil ca oamenii să ajungă pe Marte peste 20 de ani”, a declarat el într-un interviu. „Plecarea spre Marte nu necesită miracole, ci bani şi un program pentru a răspunde provocărilor tehnologice şi inginereşti”, subliniază Hubbard, fără să estimeze costul proiectului, presupus de unii experţi a se cifra la mai multe sute de miliarde de dolari.

Amartizarea unei mase de 30-40 de tone va fi una dintre cele mai mari provocări tehnice, consideră Scott Hubbard, subliniind marea dificultate de a intra în atmosfera marţiană.

El a amintit coborârea alarmantă în 7 minute a robotului Curiosity pe Marte în august 2012, care nu avea decât o tonă şi este dispozitivul cel mai greu care a fost trimis de oameni pe altă planetă. Vor trebui trimise, de aceea, misiuni robotice prealabile pentru a demonstra că sistemul funcţionează.

Cu privire la transport, NASA continuă să dezvolte lansatorul greu SLS şi capsula Orion în vederea unei misiuni de explorare cu echipaj uman cu destinaţie îndepărtată.

Totodată, Scott Hubbard estimează că un motor nuclear, încă în curs de realizare, ar fi preferabil, asigurând o împingere constantă care ar reduce la jumătate durata periplului. Distanţa Terra-Marte variază între 56 şi 400 de milioane de kilometri, în funcţie de poziţia celor două planete.

Alte obstacole tehnologice, efectele nefaste asupra organismului uman ale sejururilor spaţiale îndelungate nu sunt încă bine cunoscute, ca de pildă efectele radiaţiilor cosmice, pierderea masei osoase şi musculare.

A treia mare problemă este de ordin psihologic pentru astronauţi izolaţi care petrec perioade lungi în spaţii reduse. Potrivit expertului Stephen Davison, 'trebuie studiate efectele biologice şi psihologice ale călătoriilor spaţiale încă cel puţin 10 ani' în ISS înainte de a se întreprinde o misiune spre Marte.