Năstase: Trump a hotărât să arunce în aer comerțul mondial, declanșând un război comercial la scară internațională

'În urmă cu zece ani, atunci când și-a anunțat intenția de a candida la președinția SUA, Donald Trump a anunțat că va fi 'cel mai bun președinte pe care l-a creat Dumnezeu'. După primul mandat, americanii nu au înțeles lucrul acesta și l-au ales președinte pe Biden. Ulterior, și-au dat seama că au greșit și, la ultimele alegeri, l-au desemnat ca președinte, din nou, pe Donald Trump. Președintele nou ales a hotărât să repare toate problemele nerezolvate ale lumii în câteva zile - războaie, teritorii, migrații, taxe vamale. Rezolvarea unora din ele pare că va mai dura puțin', a scris președintele Fundației Europene Titulescu pe blog.

Potrivit acestuia, 'acum, suntem la capitolul comerț mondial'.

'Soluția aleasă este simplă 'Si vis pacem para bellum'. Adică, ajungi la pace prin război. Nu e traducerea perfectă, dar, în esență (...), Donald Trump a hotărât 'să arunce în aer' sistemul comercial mondial, declanșând un război comercial la scară internațională. El a generat și generează haos în plan global, introducând un așa-zis principiu al reciprocității în relațiile comerciale. Problema este că, în schimburile internaționale, unii vând tancuri, alții vând cipuri, unii vând soia, alții vând pui congelați. Sunt cazuri în care o țară vinde anumite produse, dar și cumpără produse asemănătoare (automobile, de exemplu), deși, în general, este vorba de procurarea unor bunuri care sunt deficitare pe piața internă. Donald Trump dorește, evident, să ne întoarcem la formule de comerț bilateral, dar, după al Doilea Război Mondial, accentul s-a pus pe crearea unui sistem multilateral de comerț (OIC,GATT,OMC)', a comentat Năstase.

În perioada actuală, adaugă fostul premier, este greu să izolezi o relație comercială bilaterală de restul schimburilor de produse și servicii.

El amintește că mecanismul de corelare, în perioada interbelică, pentru a evita mecanisme protecționiste a fost utilizarea tratamentului națiunii celei mai favorizate, introdus de obicei ca o clauză în acorduri comerciale și de navigație. România, spre exemplu, a încheiat zeci de astfel de acorduri în perioada de până la al Doilea Război Mondial. Statele Unite au folosit acest mecanism, condiționând, într-o perioadă, în relațiile cu unele țări (inclusiv cu România) aplicarea sa de respectarea amendamentului Jackson - Vanik referitor la drepturile omului (1974), inclusiv după 1989, arată Năstase.

Fostul premier mai amintește că sistemul bilateral al clauzei a fost utilizat, în esență, până în 1947, până la crearea GATT. Din acel moment, țările părți la GATT au acceptat folosirea acestui mecanism ca regulă de bază într-un sistem multilateral.

'Acum, Statele Unite aruncă practic în aer acest mecanism care a dus la scăderea nivelului de taxe vamale de la 40% după război la 3,8% la sfârșitul secolului 20. Canada fiind membru OMC, la fel ca SUA, premierul Canadei a anunțat că țara sa va face o plângere la OMC pentru încălcarea regulilor comerțului multilateral și pentru a cere arbitrajul panelurilor de soluționare a diferendelor. Deși pare că SUA s-ar putea retrage din OMC. Vom vedea care vor fi evoluțiile și consecințele în plan mai larg, inclusiv al relațiilor SUA cu Uniunea europeană (acuzată că 'jefuiește' SUA) și cu China. O problemă delicată va fi cea a achizițiilor de arme de către țări europene, membre NATO, din SUA. Americanii erau interesați de creșterea cotelor din PIB pentru înarmare în țările NATO din UE, dar nu cu direcționarea acestor bani către industriile de apărare de pe continent în dauna companiilor americane. Să ne gândim ce probleme ar putea să apară pentru România dacă UE ar impune taxe vamale suplimentare de 25% pentru achiziția de avioane militare din SUA!', concluzionează președintele FET.