Începe războiul Antonescu-Iohannis în PNL?
În tumultul generat de rezultatele alegerilor europarlamentare, mai ales pe zona de dreapta a eşicherului politic, demisia lui Klaus Iohannis a fost analizată succint şi într-un registru superficial.
Deşi demersul edilului pare la prima vedere o asumare a eşecului PNL – atât în calitate de prim-vicepreşedinte, cât şi în calitate de lider local al PNL la Sibiu – în realitate se pare că între Klaus Iohannis şi Crin Antonescu a intervenit o răcire a relaţiilor altădată cordiale.
Principalul argument în această direcţie este legat de modul în care Crin Antonescu s-a raportat la gestul lui Klaus Iohannis, în condiţiile în care demisia l-a luat prin suprindere pe preşedintele interimar al PNL.
Astfel, întrebat într-o emisiune la B1 TV, dacă a fost luat prin surprindere de demisia din funcţie a lui Klaus Iohannis după alegerile europarlamentare, Crin Antonescu nu a ascuns că a fost luat prin suprindere. "Demisia lui Klaus Iohannis a fost o pană, ca să spunem aşa (...) m-a îngrijorat un pic. Uite, acum îi înţeleg mai bine pe cei din afară, nu le plac lucrurile neprevăzute”, a încercat preşedintele demisionar şi interimar al PNL să explice situaţia generată de demisia lui Klaus Iohannis din funcţie de prim-vicepreşedinte, imediat după alegerile europarlamentare.
În altă ordine de idei, explicaţiile oferite de Crin Antonescu sugerează că încrederea sa în primarul Sibiului a scăzut, ceea ce deschide anumite necunoscute referitoare la ecuaţiile şi raporturile de putere din PNL. Se poate spune că PNL-ul, aşa cum arată el astăzi, este un partid în care vocaţia trădării e la ea acasă. După ce Crin Antonescu l-a trădat pe Victor Ponta prin ruperea USL şi scoaterea PNL de la guvernare, iată că şi Klaus Iohannis îi calcă pe urme. Adus în PNL de Crin Antonescu, edilul Sibiului a luat decizia de a-şi da demisia pe cont propriu, fără a se fi consultat cu şeful ierarhic. Iar orice explicaţii şi argumente ar încerca să invoce Crin Antonescu sau Klaus Iohannis însuşi, această dinamică pare să anunţe un relaţie glacială între cei doi.
În tot acest context, nu este exclus ca disputa Antonescu-Iohannis să fie amplificată în următoarea perioadă, prin prisma ambiţiilor prezidenţiale ale preşedintelui demisionar actualmente interimar. Nu ar fi astfel exclus ca, în situaţia probabilă în care Klaus Iohannis ar câştiga şefia PNL, primarul sibian să pretindă să candideze pentru Cotroceni. Ceea ce i-ar strica planurile unui Crin Antonescu care spera ca, prin replierea din funcţia de preşedinte al PNL, va avea timp la dispoziţie pentru a-şi pregăti candidatura la prezidenţiale.
Marea problemă a PNL este însă aceea că, şi după eşecul usturător din scurtinul pentru Parlamentul European, liderii acestei formaţiunii nu pot ieşi din logica împărţirii funcţiilor. Niciun discurs al liberalilor nu face referire la agenda reală a românilor, ci la un viitor Congres în luna iunie în care se vor împărţi funcţii sau la un eventual proiect comun al dreptei care va avea ca miză tot repartizarea unor poziţii şi stabilirea unor candidaţii pentru diferite funcţii. Mergând pe aceeaşi linie, PNL nu poate spera să se recredibilizeze în ochii electoratului, ci riscă doar să îşi accentueze prăbuşirea.