'Mă aştept să fim capabili să prezentăm o listă de proiecte valoroase şi foarte valoroase, care au schimbat faţa României, listă de proiecte care într-adevăr au adus plusvaloare. Este extrem de util să avem o asemenea listă. Din păcate, în negocierea bugetului anterior, nu am avut aşa ceva. E necesar să avem aşa ceva, pentru că ne ajută foarte mult. Pentru că, de multe ori, imaginea e că banii pentru politica de coeziune se cheltuie fără o valoare importantă', a susţinut Orban, la dezbaterea 'Cadrul financiar multianual post-2020 - un răspuns pentru viitorul UE', organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Institutul European din România şi Ministerul Finanţelor Publice.
El a adăugat că aceste sume 'foarte mari' de care beneficiază acum România ar putea să fie 'ultimele' la acest nivel, menţionând că se aşteaptă ca ele să scadă 'considerabil' atât pentru politica de coeziune, cât şi pentru cea de dezvoltare rurală.
'Mă aştept ca acele condiţionalităţi care vor implica aceste politici să fie extrem de dure şi extrem de complicate. Din păcate, alternative pentru creşterea anvelopei totale a bugetului UE există, dar statele membre nu doresc să utilizeze aceste instrumente. De exemplu, aceste resurse proprii care ar putea constitui o alternativă pentru a avea bugete decente la nivelul UE. Din păcate, nu există voinţa politică, dorinţa să fie utilizate şi atunci să ne aşteptăm ca după bugetul 2014 - 2020, care pentru prima dată în istoria UE a fost mai mic decât bugetul anterior, să avem un buget post-2020 mai mic şi cu condiţionalităţi mai dure', a afirmat Orban.
Potrivit consilierului prezidenţial, România trebuie să fie conştientă de faptul că banii pe care îi are acum, chiar dacă ei s-ar putea să fie reduşi ca urmare a Brexit-ului, 'sunt o şansă extraordinară' şi trebuie accelerat la maximum procesul de absorbţie, inclusiv din punct de vedere calitativ.
Orban a spus că sunt mai mulţi factori care vor contribui la duritatea negocierilor pentru conturarea bugetului UE post-2020, cum ar fi euroscepticismul sau diferitele reacţii care există în diferite state membre UE şi care generează deja un răspuns din partea ţărilor net contributoare la bugetul UE de a 'marşa pe ideea reducerii contribuţiilor nu numai în termeni absoluţi, dar inclusiv în termeni relativi'.
'Prima presiune care se va pune pe bugetul UE post-2020 va fi că statele net contributoare vor dori să reducă contribuţia lor în termeni relativi, să coboare chiar sub 1% din PIB. Este o primă presiune. O a doua presiune e evident Brexit-ul. Fără contribuţia Marii Britanii e evident că bugetul UE va scădea - un procent de aproximativ 13%. De altfel, problema aceasta va exista şi pentru anii 2019 - 2020 şi sincer nu pot să vă spun în momentul de faţă cum va fi rezolvată. Nu ştiu în ce măsură Marea Britanie va accepta să plătească o notă de plată de câteva zeci de miliarde de euro, probabil între 50 - 60 de miliarde de euro pentru 2019 şi 2020, ceea ce desigur va pune mari probleme pentru actualul cadru multianual', a explicat Leonard Orban.
Potrivit acestuia, o altă presiune va fi generată de faptul că provocările de acum nu mai seamănă cu cele din anii în care a fost negociat bugetul UE 2014 - 2020.
'Nu apăruse această criză teribilă a migraţiei, care în niciun caz nu s-a finalizat. Ea va continua, se va accentua şi aceasta fără îndoială va ridica presiuni foarte mari din două puncte de vedere. O dată că refugiaţii care vor fi integraţi în diferitele state membre vor implica cheltuieli sporite în ceea ce priveşte aceste proces de integrare, iar, pe de altă parte, UE a adoptat o politică absolut necesară de a sprijini dezvoltarea în diferite zone de risc, care sunt de origine sau de tranzit pentru migranţi, în special Africa. Asta presupune alocări semnificativ mai mari decât în actualul buget al UE şi desigur şi asta va contribui la scăderea alocărilor pentru politicile tradiţionale', a menţionat Orban.
De asemenea, a adăugat el, o presiune mare este aceea că există în momentul de faţă foarte multe voci 'extrem' de importante din UE, care cer o reformare consistentă a politicilor de coeziune şi a politicii agricole comune, în special cele referitoare la dezvoltarea rurală.
'E foarte probabil că cele două politici vor fi sub o presiune extraordinară de a fi reformate, iar reformarea, trebuie să o spunem foarte deschis, nu prea ne avantajează, dacă ne uităm la acest concept de a lega politicile de coeziune de instrumente financiare din ce în ce mai sofisticate. E clar că, aşa cum este situaţia în momentul de faţă, România este incapabilă să facă faţă unei asemenea presiuni', a punctat Orban.
Consilierul prezidenţial a mai spus că sunt riscuri 'serioase' în ceea ce priveşte politica de coeziune de a fi suspendate unele programe sau părţi din acestea, cum ar fi cele care vizează deşeurile, achiziţiile publice sau transporturile, din cauza unor autorităţi de management care nu sunt acreditate.
NOOBZ.ro