Neconcordanțele din cazul Berbeceanu: vinovat sau nu?

Cu o vechime de 20 de ani în sistem, Traian Berbecanu a fost considerat, până la declanșarea cazului, un angajat de excepție al IGPR, decorat chiar în anul 2007 cu titlul de ”polițistul anului” pentru reușitele înregistrate în combaterea infracționalității. Ca urmare, anunțul că acesta este cercetat de către procurorii DIICOT, fiind suspectat de sprijinirea unui grup infracţional care ar fi făcut evaziune fiscală, a venit ca o lovitură de bumerang pentru colegii comisarului șef. Mai exact, procurorii îl acuză de sprijinirea a trei grupări infracționale care au acționat pe raza județului Hunedoara. Este vorba despre gruparea ”baronilor fierului vechi” formată din 12 inculpați și care i-a avut ca lideri pe afaceristii Dorin Cupețiu și Gheorghe Uscatu. A doua grupare care ar fi fost sprijinită de Berbeceanu este cea a omului de afaceri Alin Șimota și a fostului său bodyguard, Cristian Litera. În fine, a treia grupare este constituită în jurul omului de afaceri Gabriel Biriescu. Berbeceanu este acuzat de două infracțiuni de sprijinire grup infracțional, trei infracțiuni de favorizare a infractorului, precum și de omisiunea sesizarii organelor judiciare, marturie mincinoasă și fals în declarații.

Avem așadar de a face cu acuzații extrem de grave, care, în măsura în care ar fi confirmate de către justiție, ar pune capăt carierei unuia dintre polițiștii-emblemă de la Combaterea Crimei Organizate din Alba. Până la momentul la care justiția își va spune însă cuvântul, trebuie remarcat că acuzațiile aduse de către procurorii DIICOT comisarului-șef pun implicit sub semnul întrebării și activitatea unității pe care aceasta a condus-o în combaterea criminalității.

S-a speculat intens pe marginea acestor efectele instituționale ale cazului, mai ales că el se desfășoară pe fondul unui mai vechi conflict între procurorii DIICOT Alba și comisarul-șef al structurii de Combaterea Crimei Organizate din Alba. Speculațiile legate de faptul că arestarea lui Traian Berbeceanu ar fi fost în realitate o răzbunare a DIICOT-ului au fost alimentate de o scrisoare atribuită comisarului-șef de la Alba.

În această scrisoare, polițistul denunța presiunile la care ar fi fost supus de către procurori ai DIICOT şi modalităţile în care aceştia ar fi procedat pentru a-l ţine departe de unele anchete. Mai mult, în scrisoarea lăsată de Berbeceanu unui om de încredere, care a făcut-o publică după arestarea sa, comisarul-șef susţine că se desfăşoară o acţiune mârşava de mari proporţii la adresa poliţiştilor de la crimă organizată.

Această scrisoare a fost urmată la scurt timp de apariția pe Internet a unei stenograme care relata o discuție între Traian Berbeceanu și procurorului Ioan Mureșan, şeful DIICOT Alba Iulia. În această discuție, polițisul îi cerea socoteală procurorului pentru faptul că acesta ar fi dispus instalarea în biroul său de tehnică de înregistrare, fapt negat de către Ioan Mureșan.

Gravitatea acuzațiilor aduse de Traian Berbeceanu este majoră, ele indicând un conflict inter-instituțional între două dintre structurile esențiale ale statului român în combaterea infracționalității. Iar în acest context, organele de anchetă au datoria să elucideze toate aspectele semnalate, pornind, bineînțeles, de la stabilirea cu certitdine a faptului că scrisoarea aparține cu adevărat lui Traian Berbeceanu.

Obligația de a clarifica scandalul declanșat în jurul procurorului-șef de la Alba este cu atât mai presantă cu cât, în lipsa unor informații care să contrazică speculațiile legate de presupusa răzbunare căruia Traian Berbeceanu i-ar fi căzut victimă, a apărut o adevărată mișcare de susținere a comisarului-șef. Comparat chiar cu celebrul comisar italian Corrado Cattani, din serialul La Piovra, șefului Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba a ajuns să îi fie dedicată până și o pagină de de Facebook, intitulată “Respect, Traian Berbeceanu”. În doar două zile de la lansare, această pagină a strâns peste 5.000 de like-uri.

Transformarea lui Traian Berbeceanu în victimă nu ar fi fost posibilă fără sprijinul mass-media, și în primul rând, a celei de nivel local. Aceasta s-a implicat în susținerea procurorului-șef nu doar prin articole, ci și prin acțiuni directe. Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, jurnaliștii din zona județului Alba s-au strâns în fața sediului DIICOT pentru a protesta față de demersul procurorilor DIICOT împotriva lui Berbeceanu.

În corul jurnaliștilor care îl susțin pe Berbeceanu a intrat însă și presa de specialitate, dar și media centrală. Antena 3, spre exemplu, a acordat destul de multă atenție cazului, comentariile fiind în general favorabile ideii că şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba, ar fi o victimă a sistemului.

Mai mult, cazul Berbeceanu a luat în ultimele zile chiar accente de telenovelă. Astfel, media a preluat pe larg declarațiile în care soția lui Traian Berbeceanu a descris drama prin care trece familia de la arestarea sa. Ea a relatat totodată că polițistul îşi simţea familia ameninţată de mai mult timp și a preferat din acest motiv să-şi lase fiul în grija bunicilor.

În timp ce scandalul declanșat în jurul lui Traian Berbeceanu se amplifică de la o zi la alta, reacția autorităților direct implicate este fie extrem de neconvigătoare, așa cum s-a întâmplat în cazul comunicatului prin care DIICOT a respins acuzațiile aduse de scrisoarea atribuită comisarului-șef de la Alba, fie lipsește cu desăvârșire. În această ultimă categorie putem încadra și absența unei luări de poziție din partea chestorului șef al Poliției Române, Petre Tobă, care a evitat până în prezent să se pronunțe asupra cazului.

În aceste condiții, scandalul din jurul lui Traian Berbeceanu tinde să se dezvolte în mod periculos pe latura instituțională, punând la îndoială corectitudinea cu care sistemul funcționează exact la momentul la care acesta ar trebui să se mobilizeze pentru a controla fenomenul macrocriminalității.