New York Times a desenat particula lui Dumnezeu. Premiul Nobel în fizică pe înțelesul tuturor
Publicația americană a realizat o animație în care traduce pe înțelesul tuturor ce înseamnă bosonul Higgs, particula subatomică imaginată în urmă cu 50 de ani, care conferă masă materiei, a cărei existență a putut fi dovedită abia acum, cu ajutorul acceleratorului de particule CERN.
Belgianul Francois Englert şi scoţianul Peter Higgs au fost desemnați câştigători ai Premiului Nobel pentru Fizică 2013 pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.
În 1964, Robert Brout şi Englert, ambii cercetători în cadrul Universităţii Libere din Bruxelles, au publicat un studiu de referinţă în domeniul teoriei despre masa particulelor. O lună mai târziu, Peter Higgs a publicat un studiu separat pe acelaşi subiect, urmat de un altul în octombrie, acesta din urmă fiind de altfel primul studiu în care se precizează explicit faptul că Modelul Standard din fizică are nevoie de existenţa unei noi particule subatomice pentru a putea rezista. Această particulă teoretică a primit denumirea de bosonul lui Higgs în 1972, iar ulterior Particula lui Dumnezeu.
Existența acestei particule a putut fi demonstrată experimental abia anul trecut, în urma măsurătorilor efectuate în laboratorul CERN de la Geneva.
Publicația americană New York Times a publicat pe site-ul său o animație care explică, printr-o paralelă accesibilă tuturor, felul în care unele particule subatomice capătă masă, iar altele nu. Totul este realizat prin asimilarea câmpurilor de forțe subatomice cu un câmp acoperit cu zăpadă.
Ştirile orei
Campul acesta invizibil este eterul respins incorect cu multe decenii in urma (s-au luat in considerare si erorile/interactiunile aparaturilor si masuratorilor). Sau forta a cincea, componenta pasiva (spre deosebire de componenta activa, forta gravitovortex, aceasta fiind o componenta suplimentara centrifugala gravitationala galactica). Particula Higgs este un intermediar conjunctural al proceselor de baza determinate de/prin acel camp descris. Acel camp este campul fundamental universal sau eterul sau forta a cincea componenta pasiva. Mecanismele complexe (nu numai cel ce da masa) legate de gravitatie, materia (energia) asa-zis intunecata, vitezele tahionice, ‘c”, planul material si iesirea din acesta, precum si multe altele le gasiti in lucrarea “Forta a Cincea” – Ed. Conphis 2004.