Niciunul din cei patru candidați la șefia Parchetului General nu l-a mulțumit pe Tudorel Toader

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus, fără alte precizări, că procedura pentru desemnarea șefului Parchetului General va fi reluată.

Interviurile au fost susținute miercuri de către cei patru candidați, respectiv actualul procuror general Augustin Lazăr, procurorul DIICOT Marian Drilea, fostul șef DIIOCT Daniel Horodniceanu și fosta adjunctă a Layrei Codruța Kovesi, procurorul Gabriela Scutea.

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general au susținut miercuri interviul cu Tudorel Toader.

Actualul procuror general, Augustin Lazăr, pe care ministrul Justiției a încercat fără succes să îl revoce, a candidat pentru un al doilea mandat, în plin scandal generat de acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat de două ori să elibereze un disident, în perioada comunistă. Ceilalți trei candidați au fost procurorii Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Actualul procuror general, Augustin Lazăr, a fost numit în 28 aprilie 2016, el venind din funcția de șef al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia. Mandatul său expiră la sfârșitul acestei luni (mandatul procurorului general durează trei ani și poate fi prelungit o singură dată).

Tudorel Toader a încercat să îl revoce din funcție pe Lazăr, însă fără suuces. Ministrul Justiției a declanşat procedura de revocare în 24 octombrie 2018. Ministrul Justiţiei a enumerat atunci "20 de puncte" privind activitatea procurorului general, între care probleme grave de comportament şi comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august.

În 27 decembrie, Toader i-a trimis președintelui Klaus Iohannis documentele pentru a finaliza procedura de revocare a lui Augustin Lazăr de la Parchetul General. Președintele Klaus Iohannis spunea însă că propunerea ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este o eroare și a lăudat de mai multe ori prestația acestuia. Între timp, Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba o cerere de suspendare a procedurii de revocare, cerere care încă se judecă.

Augustin Lazăr a fost primul care a anunțat că va candida pentru un nou mandat, spunând că astfel răspunde așteptărilor procurorilor, care "consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public".

Candidatura lui Lazăr pentru al doilea mandat la șefia Parchetului General are loc în plin scandal generat de acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor '80 a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.

Lazăr a reacționat prin comunicate de presă transmise de Ministerul Public și a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar, acesta fiind atributul judecătorului. El a spus că regretă că drama disidentului Iulius Filip este folosită de cei ce vor să atace justiția.

Marți, la o săptămână de la declanșarea scandalului, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza.

Procurorul general a declarat că nu are nicio emoție privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul său, în urma acuzațiilor că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, el susținând că nu a fost și nu este ofițer al fostei Securități. El a mai spus că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist, iar participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară. "Sunt niște speculații manipulate public într-o manieră jenantă", a afirmat Lazăr, despre acuzațiile care i se aduc.

De asemenea, el a prezentat "scuze instituționale pentru unele practici discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară".

Întrebat despre demisie și despre retragerea candidaturii pentru un al doilea mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății: "Credeți că ar fi în interesul societății? Care e rolul procurorului general? Eu ar trebui să reprezint interesele politice ale celor care vor să manevreze?"

Daniel Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror european din partea României. Procurorul Daniel Horodniceanu, în vârstă de 45 de ani, s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut. El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași. El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august - decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 - mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 - iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 - octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 - iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 - iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 - iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Marian Drilea este procuror la DIICOT Brașov. El a fost implicat în scandalul stenogramelor din 2012 legat de dosarul "Motorina". La acea dată, Drilea era procuror DIICOT la Brașov, un apropiat al lui Victor Ponta, pe care acesta l-ar fi vrut pentru funcția de procuror-șef al DNA în locul lui Daniel Morar. Presa a relatat că Drilea s-a aflat în spatele stenogramelor cu președintele de atunci cu Traian Băsescu, Elena Udrea și Dorin Cocoș, stenograme care erau legate de dosarul Motorina. Ancheta îl viza pe șeful Fiscului, Sorin Blejnar, suspectat că favoriza grupări infracționale specializate în evaziune cu produse petroliere. Blejnar a fost condamnat în cele din urma la cinci ani închisoare cu executare în dosarul "Motorina", în decembrie 2016. Drilea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu în 1996 și-a susținut doctoratul la Chișinau.

Gabriela Scutea a candidat anul trecut și pentru conducerea DNA, însă ministrul Tudorel Toader a propus-o pe Adina Florea, pe care președintele Klaus Iohannis a respins-o. Ea este prim-procuror la Parchetul Tribunalului Brașov. În perioada noiembrie 2006 - mai 2013, a fost adjunct al procurorului general, care la acea vreme era Laura Codruţa Kovesi. Ulterior, a fost consilier al procurorului general Tiberiu Niţu. De asemenea, Scutea a fost secretar de stat în Ministerul Justiției, ocupând acest post în perioada scandalului generat de Ordonanța 13.

Tag-uri: