Nicolae Ciucă: În România, efectele nocive ale comunismului se resimt şi în zilele noastre, în viaţa de zi cu zi

„Doresc să felicit Parlamentul României pentru decizia de a organiza o şedinţă comună a celor două Camere pentru comemorarea a 35 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor din Braşov, din 14/15 noiembrie 1987. Această şedinţă a celor două Camere ale Parlamentului nu este doar un exerciţiu simbolic şi retoric de rememorare a istoriei recente. Şedinţa solemnă de astăzi trebuie primită şi înţeleasă la nivelul întregii societăţi drept o dovadă incontestabilă că statul român recunoaşte suferinţa provocată propriilor cetăţeni de regimul comunist din România, un regim politic deopotrivă opresiv şi criminal. Acum 35 de ani, lucrătorii Secţiei 440 a întreprinderii de autocamioane Steagul Roşu au dat startul unei revolte anticomuniste spontane, care părea imposibilă într-o societate închisă, condusă prin suspiciune, ură şi violenţă. Acum 35 de ani, muncitorii întreprinderii Steagul Roşu au dat dovada curajului suprem: au opus unei puteri aberante şi injuste dreptul la demnitate inerent oricărei fiinţe umane. Revolta anticomunistă a muncitorilor din Braşov reprezintă un moment definitoriu pentru istoria noastră recentă, pentru că a marcat începutul sfârşitului pentru regimul comunist din România. Pentru sacrificiul pe care l-au făcut şi pentru toate suferinţele prin care au trecut, întreaga naţiune le mulţumeşte celor care au avut curajul să arate lumii întregi că libertatea şi demnitatea umană nu pot fi niciodată îngrădite prin opresiune”, a afirmat Nicolae Ciucă, în discursul său susţinut, luni, în plenul reunit al Parlamentului.

El a adăugat că „după 35 de ani, semnificaţia simbolică a revoltei anticomuniste a muncitorilor din Braşov nu s-a diminuat şi nu s-a pierdut”.

„Din contră, s-a îmbogăţit cu noi semnificaţii pe care suntem datori să le comunicăm cu toată determinarea.  Ziua de 15 noiembrie 1987 nu trebuie să fie uitată şi instituţiile statului au obligaţia de a susţine şi de a promova evenimente comemorative, precum cele de astăzi. Memoria răului ne protejează de întoarcerea sa, iar memoria luptei împotriva răului ne dă speranţă şi ne pregăteşte să îl înfruntăm atunci când îşi va face apariţia. În primul rând, revolta anticomunistă a muncitorilor din Braşov ne aduce aminte că regimul comunist din România a fost unul criminal, pentru că a urmărit să distrugă libertatea şi demnitatea unei naţiuni, prin opresiune, suspiciune şi violenţă. Trebuie să spunem foarte clar acest lucru: regimul comunist a fost un călău şi poporul român a fost victima sa. Să nu uităm acest lucru niciodată! În aceeaşi măsură ca toate celelalte regimuri totalitare, regimul comunist a condus la distrugerea morală şi politică a naţiunii. În România, efectele nocive ale comunismului se resimt şi în zilele noastre, în viaţa de zi cu zi. Avem obligaţia să le combatem în continuare cu toată forţa. Cea mai bună apărare împotriva oricărei forme de autoritarism este să consolidăm democraţia constituţională în cadrul unei societăţi democratice europene. Consolidarea democraţiei constituţionale reprezintă atât obiectivul, cât şi obligaţia noastră principală în calitate de conducători vremelnici ai instituţiilor statului român. Consolidarea democraţiei este cea mai importantă moştenire pe care o datorăm tuturor celor care au avut curajul să se revolte împotriva unei puteri totalitare absolute”, a completat premierul.

Şeful Executivului a mai spus că revolta anticomunistă a muncitorilor din Braşov mai are o semnificaţie, mai puţin cunoscută şi discutată în spaţiul public, dar foarte importantă, în special pentru societăţile democratice europene.

„Orice revendicare socială care provine de la popor nu este rezultatul unei lupte de clasă sau a unor diferenţe construite istoric. Toate revendicările sociale au ca fundament cele două valori fundamentale ale oricărei societăţi deschise: libertatea omului şi demnitatea umană. Eroii revoltei anticomuniste din 15 noiembrie 1987 au reacţionat împotriva unui regim politic care, în loc să promoveze libertatea şi demnitatea, le-a călcat în picioare şi au supus poporul minciunii şi nedreptăţii. Într-o democraţie, poporul are întotdeauna dreptate. Să nu facem greşeala de a nu înţelege, respecta şi promova interesele cetăţenilor acestui stat, care acum se află ferm înscris pe o traiectorie a democraţiei constituţionale, acolo unde libertatea şi demnitatea sunt valori supreme”, a explicat Ciucă.

Acesta a avut şi un îndemn pentru viitor şi anume a transmis parlamentarilor să nu uite „răul din trecut pentru că uitarea răului este calea cea mai scurtă pentru reîntoarcerea sa”.

„Mai ales în zilele noastre, când diverse mişcări politice încearcă să reînvie elemente nocive ale unor ideologii totalitare de stânga sau de dreapta, comemorarea la nivel instituţional înalt a revoltei anticomuniste a muncitorilor din Braşov este un semn de normalitate. Este un simbol al rezistenţei împotriva nedreptăţii şi un simbol al luptei permanente pe care trebuie să o ducem pentru păstrarea şi garantarea celor două nevoi fundamentale ale omului, fără de care nu poate exista un regim democratic stabil: libertatea şi demnitatea, ca valori constitutive ale unei societăţi deschise”, a conchis prim-ministrul.