Nicolae Văcăroiu: Curtea de Conturi are în permanenţă pe rol circa 2.400 de procese

"E adevărat, câştigăm peste 85% dintre aceste procese, dar problema este durata, costă bani şi eficienţă în ceea ce priveşte rezultatul final al activităţii noastre. Grosul sumelor se află în aceste procese care, tărăgănându-se, ţin pe loc recuperarea banilor la bugetul de stat. Nu este glumă, este vorba de miliarde de euro", a afirmat Văcăroiu.

Preşedintele CC solicită înfiinţarea de urgenţă a secţiilor judecătoreşti specializate, conform prevederilor Constituţiei revizuite din 2003, care vor avea ca efect creşterea operativităţii în soluţionarea litigiilor dintre Curtea de Conturi şi entităţile controlate, diminuarea considerabilă a numărului de procese în contenciosul administrativ şi evitarea numeroaselor cazuri de aplicare neunitară a legii de către instanţele judecătoreşti.

Alte propuneri ale CC, care nu impun resurse financiare importante, sunt colaborarea cu toate instituţiile de control din ţară şi constituirea unui sistem informatic integrat, care să asigure cu operativitate schimbul de informaţii, dezvoltarea acordurilor de cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Concurenţei, Institutul Naţional de Statistică, Inspectoratul General în Construcţii, intensificarea cooperării pe plan internaţional, pentru derularea unor audituri paralele pe teme punctuale.

Criza financiară declanşată în 2008, recesiunile economice tot mai frecvente şi de durată, creşterea datoriilor suverane, deficitele bugetare excesive, apariţia de noi metode de fraudare a legii, ingineriile financiare tot mai sofisticate necesită măsuri adecvate pentru a face faţă acestor provocări ale secolului XXI, a spus Văcăroiu.

Preşedintele CC a subliniat că sunt necesare şi o serie de măsuri care vor necesita resurse financiare de la bugetul de stat, dar care, odată puse în practică, vor avea ca efect o creştere semnificativă a eficienţei în ceea ce priveşte depistarea abaterilor de la legalitate, eliminarea risipei în utilizarea banilor publici, combaterea fraudei şi corupţiei.

În acest sens, Văcăroiu a menţionat problemele CC legate de recrutarea personalului de specialitate, înlocuirea tehnicii de calcul complexe la anumite perioade de timp, asigurarea unui sediu central corespunzător.

'În prezent, avem un sediu insuficient, fiind nevoiţi să închiriem în Bucureşti patru locaţii, pentru o mare parte din personal. De aici, apar dificultăţi majore în asigurarea unui management de calitate, dar şi cheltuieli substanţiale pentru plata spaţiilor închiriate', a spus Nicolae Văcăroiu.

În România, Curtea de Conturi a luat naştere practic odată cu constituirea statului modern. În ianuarie 1864, primul ministru Mihail Kogălniceanu a supus Adunării Legiuitoare dezbaterea proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Conturi a României, care a fost adoptat şi promulgat în 24 ianuarie 1864 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Înalta Curte de Conturi a fost desfiinţată pe 30 noiembrie 1948, atribuţiile fiind preluate de Ministerul de Finanţe al Republicii Populare Române, prin înfiinţarea unei Direcţii Generale de Control Financiar.

Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt regimului comunist, iar Constituţia din 1991 prevedea înfiinţarea Curţii de Conturi, având atribuţii de a exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a fost aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele României la dată de 8 septembrie 1992.