Nokia iese de pe piaţa telefoanelor mobile

Compania finlandeză vinde către Microsoft, pentru 3,79 miliarde de euro, divizia dezvoltatoare şi producătoare de telefoane mobile. Mai departe, Nokia a cedat licenţele către Microsoft timp de 10 ani pentru portofoliul de brevete de invenţie asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde euro, cu posibilitatea de prelungire a contractului pe termen nelimitat, semn că finlandezii nu intenţionează să revină în viitorul apropiat la producţia de terminale. Totodată, 32000 de angajaţi Nokia, dintre care aproape 5.000 din Finlanda, vor trece sub umbrela Microsoft.

După transferul celor 32.000 de locuri de muncă, Nokia rămâne cu 56.000 de angajaţi.

Nokia se va rezuma de acum înainte la operaţiunile din zona echipamentelor pentru reţele de telecomunicaţii, servicii de navitaţie şi tehnologii avanste. Grupul finlandez a convenit în luna iulie preluarea, pentru 1,7 miliarde euro, a participaţiei deţinute de grupul german Siemens la compania mixtă Nokia Siemens Networks, producătoare de echipamente de reţea. Divizia a fost redenumită Nokia Solutions and Networks şi concurează cu nume precum Ericsson, Huawei şi ZTE.

Tranzacţia cu Microsoft, care va fi achitată în cash, nu include serviciul de geolocaţie şi navigaţie HERE, unul dintre principalele atuuri ale companiei finlandeze. Astfel, serviciul de hărţi va fi licenţiat către Microsoft în regim similar portofoliului de brevete.

Marca Nokia va supravieţui pe piaţa telefoanelor mobile. Astfel, Microsoft a încheiat un acord de licenţiere pe 10 ani cu grupul finlandez pentru utilizarea mărcii Nokia în ceea ce priveşte telefoanele mobile existente şi cele care vor fi dezvoltate în următoarea perioadă, pe baza sistemelor de operare curente. Totodată, Nokia nu are dreptul de a utiliza marca omonimă la niciun dispozitiv mobil până la finele anului 2015.

Pe lângă suma de 5,4 miliarde euro plătită de Microsoft pentru preluarea operaţiunilor Nokia, grupul american s-a angajat să împrumute compania finlandeză cu 1,5 miliarde euro, în trei tranşe a câte 500 milioane euro, prin intermediul unor obligaţiuni convertibile în acţiuni. Nokia poate accesa împrumutul în întregime sau parţial.

Ieşirea companiei finlandeze de pe piaţa telefoanelor mobile vine la scurt timp după ce în trimestrul al doilea din acest an vânzările de smartphone-uri au depăşit pentru prima dată, la nivel mondial, livrările de terminale fără funcţii avansate, segment unde Nokia era lider de piaţă.

Nokia a pierdut 5 miliarde euro în ultimii doi ani, după restructurări şi investiţii masive în dezvoltarea de smartphone-uri, pentru a prinde din urmă Apple, Google şi Samsung. La începutul acestui an, Nokia a renunţat la plata dividendelor pentru prima dată în istoria de aproape 150 de ani a companiei.

În 2007, anul apariţiei primului iPhone, Nokia avea o cotă de 40% din piaţa telefoanelor mobile, care a scăzut la 15% anul trecut. Nokia a cedat în 2012, după 14 ani, poziţia de lider pe piaţa telefoanelor mobile, fiind surclasată de grupul sud-coreean Samsung Electronics.

Samsung a vândut în trimestrul al doilea al acestui an 113,4 milioane de telefoane mobile, revendicând 26,2% din piaţa globală, potrivit datelor IDC. Nokia s-a plasat pe locul al doilea, cu 61,1 milioane unităţi şi o cotă de 14,1%.

Situaţia este dramatică pentru compania finlandeză pe segmentul smartphone. Nokia a pierdut poziţia de lider în 2011 şi a coborât anul trecut până pe locul 7 pe piaţă, având o cotă de sub 4%, în timp ce Apple şi Samsung generează aproximativ jumătate din vânzări.

Compania a fost înfiinţată în 1871, preluând denumirea râului Nokianvirta, şi a parcurs peste 100 de ani ca producător de hârtie, cauciucuri, cizme de cauciuc şi cabluri. Nokia a produs primul telefon mobil în anul 1987, denumit Mobira Cityman. Telefonul a fost poreclit mai târziu "Gorba", după apariţia unei fotografii în care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov folosea terminalul finlandez. Dispozitivul avea o greutate de 800 de grame şi un preţ de 24.000 mărci finlandeze, echivalentul curent a 4.650 euro.

În 1992, Nokia a vândut afacerile care nu aveau legătură cu telefonia mobilă şi a lansat primul telefon GSM. Cel mai mare succes al companiei a fost Nokia 1100, lansat în 2003, care s-a vândut în 250 milioane de unităţi şi este până în ziua de azi cel mai de succes produs electronic de consum la nivel mondial.

Nokia s-a menţinut lider pe piaţa mondială a telefoanelor mobile de la sfârşitul anilor '90 până în 2012, când a fost detronată de Samsung după mai mulţi ani de declin, începând de la apariţia iPhone, în 2007.

Capitalizarea de piaţă a Nokia a atins nivelul record în 2008, la 250 miliarde de dolari, dar a scăzut cu peste 90% în ultimii 5 ani, declin reflectat şi de preţul agreat în tranzacţia cu Microsoft.

Directorul general al Nokia, Stephen Elop, numit în 2010 cu misiunea de a revigora afacerile companiei în domeniul smartphone, a luat o serie de decizii controversate în Finlanda, care au prefigurat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft.

Anterior, Elop a fost vicepreşedinte Microsoft pentru divizia business, fiind responsabil de pachetul de software Office. După preluarea conducerii Nokia, executivul de naţionalitate canadiană a renunţat la sistemele de operare utilizate de grupul finlandez, adoptând platforma Windows Phone dezvoltată de Microsoft printr-un parteneriat strâns între cele două companii, marii întârziaţi ai revoluţiei mobile.

Deşi asocierea a impus platforma Microsoft ca al treilea jucător pe piaţa smartphone, Windows Phone depăşind în acest an BlackBerry - un alt lider decăzut - mica victrorie este una amară având în vedere că Apple şi Google controlează 90% din sector, iar creşterea tot mai timidă a pieţei pare să fie de partea producătorilor chinezi de terminale low-cost. Sistemul de operare Windows Phone a ajuns la o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, cu 8,7 milioane de smartphone-uri comercializate - aproape dublu faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut - marea majoritate produse de Nokia.

Finlanda deplânge decăderea Nokia. Chiar dacă grupul a traversat crize mai serioase în cei 148 de ani de existenţă, inclusiv două războaie mondiale şi căderea Uniunii Sovietice, dezmembrarea companiei sub îndrumarea lui Elop, primul străin ajuns la conducerea Nokia, este o lovitură grea pentru sentimentul naţional.

"Mulţi finlandezi, inclusiv eu, au crescut cu telefoanele Nokia, acestea sunt o parte din viaţa noastră. Multe reacţii iniţiale la această decizie vor fi emoţionale", comentează pe Twitter ministrul finlandez al Afacerilor Europene şi Comerţului Exterior, Alexander Stubb.

După instalarea la Nokia în 2010, Elop a anunţat peste 20.000 de concedieri şi închis toate unităţile de producţie din Europa, transferând activităţile în locaţii care oferă costuri mai mici, precum India şi China. Parte a programului de restructurare, Nokia a anunţat în luna septembrie anului 2011 închiderea fabricii din România, din Cluj, şi concedierea a 2.200 de angajaţi. Grupul finlandez începuse producţia la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 milioane euro.

Elop a demisionat din funcţia de CEO al Nokia odată cu anunţarea tranzacţiei şi va reveni la Microsoft, unde va conduce divizia de produse electronice şi servicii conexe. Pe lângă smartphone-uri, divizia va produce consola de jocuri video Xbox şi tabletele Surface. Canadianul este totodată unul dintre principalii candidaţi la funcţia de CEO al Microsoft, Steve Ballmer anunţând recent că va demisiona în termen de 12 luni.