Noua Constituţie: preşedintele nu va mai putea cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului
Deputaţii şi senatorii din Comisia comună a Parlamentului privind revizuirea Constituţiei au decis, luni, scoaterea din corpul legii fundamentale a prevederii potrivit căreia şi şeful statului avea dreptul să ceară urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului.
Astfel, prin adoptarea amendamentului formulat de grupul UDMR, numai Parlamentul - prin cele două Camere ale sale - va putea exercita acest drept constituţional.
Amendamentul, care a fost adoptat cu majoritate de voturi favorabile şi cu o singură abţinere, prevede modificarea articolului 109, alin. 2 din Constituţie în următorul sens: "Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
În forma actuală a Constituţiei, articolul în discuţie prevedea că: "'Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".