Noua doctrină a “justiţiarilor” lui Băsescu – mobilizarea oamenilor la vot = faptă de corupţie

Dosarul in care Liviu Dragnea a fost trimis in judecata incepe sa dea nastere la monstrii de presa. Opiniile care incep sa fie exprimate, pentru a justifica actiunea procurorilor, dar mai ales pentru a demoniza un lider al actualei coalitii de guvernare trec insa de orice limita, in ceea ce priveste raportarea tocmai la statul de drept si principiile democratice atat de dragi celor care isi spun “tabara justitiarilor” din presa si din societatea civila.

Am citit recent un text socant, care transmite o idee periculoasa: ca mobilizarea oamenilor la vot genereaza beneficii politice pentru autorii mobilizarii, ceea ce reprezinta un caz de coruptie politica! Stiu, suna absurd, dar asta transmite domnul Dan Tapalaga intr-un editorial, in care prezinta noua “doctrina a luptei impotriva coruptiei politice”.

Ce inseamna aceasta coruptie politica? Este, in opinia autorului numit, “capacitatea cuiva de a-i determina pe altii sa comita ilegalitati fara a se implica direct in actiuni de incalcare a legii”. Domnul Tapalaga mai spune ca “fiecare stie ce are de facut, pe muteste. Nu-i nevoie de prea multa vorbarie, cand e vorba de furat politicienii se inteleg din priviri”.

Coruptia politica ar fi, din aceasta perspectiva, usor de dovedit doar circumstantial. Nu trebuie sa ai dovezi clare si directe. “Si tocmai pentru ca avem deja precedent in Romania, procurorul de caz in dosarul Dragnea a invocat in rechizitoriu condamnarea definitiva a lui Adrian Nastase”! Deci, daca Nastase a fost trimis la inchisoare fara dovezi direct, e clar ca avem un precedent si putem sa facem acelasi lucru in cazul tuturor.

Noua ideologie este expusa pe larg, folosindu-se si citate din rechizitoriul impotriva lui Dragnea, care, apropo, nu contine dovezi directe, ci argumente din carti scrise de diversi autori. De exemplu, un citat din autoarea Claudia Florina Usvat, care, vorbind despre folosul urmarit de autorul infractiunii de coruptie, spune ca “s-a aratat ca acesta poate avea natura unui beneficiu politic si poate consta intr-o sustinere electorala”! “Pentru existenta infractiunii este lipsit de relevanta daca, in final, foloasele au fost obtinute sau nu, intrucat momentul consumarii coincide cu momentul in care subiectul activ foloseste influenta sau autoritatea in scopul propus”!

Asadar, se sustine ca nu conteaza daca ai probe directe care spun clar ca Dragnea a fraudat alegerile. E suficient sa presupui ca a facut-o, pentru ca el beneficiaza politic de pe urma votului!

In acelasi rechizitoriu se spune ca o infractiune (de tipul celei de care e acuzat Liviu Dragnea) poate fi comisa “atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta, atunci cand persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid si care urmareste obtinerea unor foloase accepta eventualitatea ca folosul sa fie obtinut de cei asupra carora are influenta sau autoritate”. Adica, Dragnea ar putea fi vinovat si indirect, daca nu se poate dovedi direct, doar pentru ca e secretar general si pentru ca lumea din subordinea sa ar fi comis fapte ilegale cu scopul de a-si ajuta seful.

Cum s-ar spune, nu trebuie sa avem dovezi ca Dragnea si-a indemnat subordonatii sa incalce legea, e suficient sa constatam ca e sef si este suficient – pana la urma, nu-i asa, angajatii cuiva ar face orice pentru a-si ajuta seful, chiar si sa incalce legea, fara ca acesta sa le ceara asa ceva?!

Continuam din rechizitoriu: “este fara relevanta daca inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concreta in care foloasele necuvenite ii vor fi procurate, neavand importanta daca a stiut elementele de detaliu ale activitatii infractionale savarsite de persoanele asupra carora si-a exercitat influenta”!! Asadar, chiar daca nu sunt dovezi ca Dragnea ar avea vreo legatura cu eventuale infractiuni comise de unii subordonati, nu conteaza! El e seful si trebuie incriminat pentru ca se presupune ca tot ce fac subordonatii sai sunt o urmare a unui plan pus la punct de sef. Si atentie, nu vorbim despre acele fraude clamate initial, de 1,5 milioane de voturi, ci despre nereguli punctuale gasite in cazul a circa 75 de persoane in tara, in diferite sectii de vot.

Asadar, daca niste nefericiti au simtit nevoia sa incalce legea cu cateva voturi intr-o sectie si mai sunt si alte cateva zeci ca el (de notat ca, in Romania, vorbim de undeva spre 20 de mii de sectii de votare), asa cum se intampla mereu in orice campanie (nu doar in Romania, ci si in alte state democratice), e clar ca vorbim despre fraude majore, la nivel national, coordonate de Dragnea!

Aceasta noua ideologie, a coruptiei politice, este incredibil de periculoasa. De ce? Pentru ca ne multumim sa condamnam oameni pentru ca noi credem ca au comis ilegalitati prin functia pe care o detin, chiar daca nu avem dovezi. Imi aduc aminte de mesajele echipei Macovei-Mungiu prin anul 2005, cand spuneau, intr-o forma sau alta, ca Romania are nevoie de condamnari politice cat mai rapid si prin orice mijloc – justificand obtinerea de condamnari chiar prin incalcarea legii, pentru ca verdictele sa fie obtinute.

A face dreptate prin acte de nedreptate – aceasta a fost ideologia primului mandat prezidential al lui Traian Basescu. S-a dovedit fara succes – publicul s-a prins ca discursul e gol si ca nu se urmareste dreptatea, ci razbunarea politica.

Acum, se rescrie doctrina. Noua teza: mobilizarea oamenilor la vot genereaza beneficii politice pentru autorii mobilizarii, ceea ce reprezinta un caz de coruptie politica! Chemarea oamenilor la vot modifica scorul in alegeri si ofera avantaje celor care castiga! Deci, e clar vorba despre coruptie. Si nu orice fel de coruptie, ci coruptie politica, deci una care nici nu trebuie dovedita prin probe directe! Stiu, suna total absurd, dar asta inteleg eu din textele si frazele expuse de astfel de autori.

Inteleg mizele politice ale bataliei. Inteleg chiar si patima cu care se lupta. Nu inteleg insa de ce se accepta enuntarea si teoretizarea unor astfel de absurditati, doar de dragul apararii propriei tabere! Pana la urma, daca duc argumentul pana la capat, ce sens au alegerile si partidele? Pentru ca partidele sunt structuri organizate pentru castigarea alegerilor – asadar, conform acestei teorii, structuri de crima organizata, mafii de coruptie politica in mod explicit. Ca urmare, ar trebui desfiintate toate.

Daca presedintele nu mai are niciun partid subordonat, trebuie sa le desfiintam. Sa desfiintam si alegerile, pentru ca genereaza coruptie politica. Si sa desfiintam si democratia, pentru ca ne cere, culmea, dovezi pentru condamnarea si bagarea in puscarie a unui cetatean. Oricare ar fi acesta, orice parere am avea despre el, oricat de dubios sau de controversat ar parea omului obisnuit...