Noua guvernanţă pe Schengen - un succes pentru România

Pachetul conține două regulamente referitoare la un nou mecanism de evaluare a respectării în teren a regulilor spaţiului de liberă circulaţie, precum şi instituirea temporară a verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale. Se instituie astfel un mecanim de monitorizare a modului în care statele Schengen aplică aquis-ul comunitar și, în mod special, a măsurii în care la granițe sunt instituite controale ilegale. Ca urmare, noul sistem împiedică statele să decidă unilateral introducerea de controale care nu sunt necesare la frontierele interne fără nicio verificare europeană. Instituirea verificărilor la granițe se va putea face în aceste condiții doar în situații excepționale și cu atentă supraveghere la nivel european. Totodată, în textul adoptat miercuri la Strasbourg se afirmă că "migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu ar trebui considerată per se o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă".

Adoptarea modificărilor în discuție de către Legislativul European poate fi considerată o victorie pentru România, pe de o parte pentru că unul dintre cele două regulamente a fost adoptat în urma raportului întocmit de către europarlamentara Renate Weber, iar pe de altă parte pentru că ele ”netezesc” drumul României către integrarea în Spațiul Schengen.

Până la acest moment, România nu a reușit să obțină un răspuns pozitiv în privința dosarului de aderare la Schengen, deși a îndeplinit de o manieră completă și satisfăcătoare toate criteriilor tehnice prevăzute de aquis-ul comunitar.

Aderarea țării noastre a fost mereu frânată însă de interese de natură economică și electorală. State precum Olanda, Marea Britanie sau Germania au avut o atitudine relativ inflexibilă față de primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, încercând să blocheze un proces care ar fi trebuit să se fi soluționat pozitiv deja de mult timp, dacă ar fi fost judecat prin prisma unor criterii obiective.

Atitudinea acestor state risca să pună în pericol însăși proiectul Uniunii Europene, întemeiat pe egalitatea de tratament și coeziunea membrilor săi. Or, refuzând dreptul obiectiv al României și Bulgariei de a finaliza procesul de integrare europeană prin accederea în Spațiul Schengen, s-a creat impresia unei Uniuni cu două viteze.

Pachetul de guvernanță pe Schengen adoptat de către Parlamentul european clarifică mecanismele de care statele se pot folosi pentru a-și asigura securitatea granițelor și impun criterii uniforme în privința legislației aplicabile. Desigur, adoptarea acestor modificări legislative nu înseamnă și primirea automată a României în Schengen. Dar ele ușurează semnificativ drumul în acestă direcție, creând premise pentru finalizarea sa cu succes.