Noua lege Big Brother ajunge la Curtea Constituţională

Ludovic Orban acuză că nu este prima încercare a statului de a obţine control nedemocratic asupra mijloacelor de comunicare.

”Este continuarea unor tentative de a acorda drepturi nedemocratice unor instituţii de autoritate”, a spus Ludovic Orban, vicepreşedintele PNL, referindu-se la aşa-numita lege Big Brother şi la cea privind cartelele prepay şi a reţelelor de wifi publice, care au fost declarate neconstituţionale de judecătorii CCR.

PNL susține că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituțională deoarece încalcă principiul legalității afirmat de CCR drept fundamental pentru buna funcționare a statului de drept.

Citeşte şi: CCR va dezbate contestația pe buget în data de 29 decembrie

În sesizarea depusă de PNL la CCR se arată că textul actului normativ nu respectă prevederi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

"Prin această lege se introduc foarte multe confuzii și condiționări pentru cei implicați, în special pentru deținătorii de infrastructuri cibernetice care vor trebui să se supună unor constrângeri generate de unele instituții ale statului, cele mai multe parte ale sistemului național de securitate al țării, aspect care poate genera neplăceri la nivelul relațiilor cu statele democratice europene, în special pe zona de respectare și apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului protejate prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și Constituția României", apreciază liberalii.

Potrivit PNL, Legea privind securitatea cibernetică a României are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă reglementările europene discutate pe subiectul securității informației.

"Prin această lege în mod mascat se restrâng drepturi și libertăți ale cetățeanului prin permiterea accesului la infrastructură cibernetică și la datele conținute în baza unei simple motivări comunicate de instituțiile abilitate și nominalizate prin lege fără existența unei aprobări judecătorești, conform Codului de procedura penală și cerințelor adoptate de Curtea Constituțională prin Deciziile 440/ 2014 și 461/ 2014, deci legea nu este armonizată la cerințele CCR. Legea încalcă dispozițiile art. 148, alin (2) și următoarele din Constituția României, prin netranspunerea corectă reglementărilor comunitare în materie", se arată în sesizare.

Potrivit PNL, nu se precizează exact ce date necesită a fi deținute iar cadrul în care se solicită acestea nu prezintă suficiente garanții procesuale.

Senatul a adoptat vineri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități și capacități în domeniu.

Potrivit proiectului de lege, autoritățile și instituțiile publice din SNSC colaborează cu deținătorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asociațiile profesionale și organizațiile neguvernamentale.

Activitatea SNSC va fi coordonată la nivel strategic de Consiliul Suprem de Apărare a Țării iar coordonarea unitară a activităților sistemului va fi realizată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, format din reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, precum și secretarul CSAT.