Noul judecător la CCR – linşat mediatic

Atunci, la începutul lunii octombrie, mai multe ziare pro-Cotroceni au prezentat un presupus complot prin care Victor Ponta ar vrea să redefinească raporturile de putere din Curtea Constituţională a României. Argumentul pornea de la faptul că următorul judecător al CCR va fi ales de Parlament, premierul asigurându-se astfel, conform gazetarilor portocalii, că înlocuitorul doamnei Motoc va aparţine majorităţii USL. Cu alte cuvinte, avansarea la Strasbourg a judecătoarei CCR este de natură să mai aducă o instituţie a statului în buzunarului USL-ului care, nu-i aşa, de acum înainte nu va mai avea probleme în a trece legi neconstituţionale. Un “raţionament” descalificant pentru cei care îl invocă.

Nici nu a început bine procesul de alegere al înlocuitorului Iuliei Motoc că deja maşina băsistă de propagandă a intrat în funcţiune, încercând să demonstreze de ce alegerea ei la CEDO nu e bună. Nici nu anunţaseră bine liderii actualei majorităţi parlamentare că vor susţine un singur candidat că presa aservită lui Traian Băsescu făcea calcule de putere, de parcă CCR-ul e o tablă de joc, nu o instituţie respectabilă a statului român.

Până acum USL-ul nu a anunţat nicio candidatură oficială, dar în momentul în care o va face, totul se va desfăşura după un scenariu previzibil. Respectivei persoane i se vor descoperi peste noapte o serie întreagă de probleme, până la bolile din copilărie. Profesionistul propus va fi mânjit public de o anumită parte a mass-mediei, interesată doar să facă jocurile stăpânului ei politic. Este evident că actuala majoritate parlamentară nu va susţine orice candidatură la postul vacantat de doamna Motoc, dar acest fapt nu va avea nicio relevanţă în atacurile pline de ură ce se vor dezlănţuii atunci. În schimb, tot ceea ce contează este că un anumit om poiltic, teoretic garant al independenţei Justiţiei, nu va mai putea influenţa numirea cuiva în CCR.

Ceea ce presa apropiată preşedintelui Băsescu uită este că CCR-ul este în primul rând o instituţie formată din profesionişti, jurişti imparţiali care trebuie să privească problemele ce le sunt prezentate dincolo de interesele poltice ale unuia sau altuia. De-a lungul timpului, Curtea a dat decizii atât în avantajul cât şi în dezavantajul majorităţii parlamentare de la un anumit moment, dovedindu-şi astfel imparţialitatea în repetate rânduri.

Singurul criteriu care trebuie să conteze cu adevărat este profesionalismul celui care va ocupa locul liber din CCR. În schimb, toată probitatea profesională din lume nu-l va salva pe noul judedcător de atacul furibund al unei părţi din mass-media. Imaginea sa publică va fi terfelită fără milă, singura sa “vină” reală fiind aceea că nu este nominalizarea şefului statului.