Novartis a obţinut anularea plăţii a 15 milioane lei taxă claw-back

În aprilie, şi Johnson&Johnson România a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti o hotărâre indentică pentru o sumă ce trece de 30 milioane lei.

Argumentul principal care a stat la baza deciziei Curţii de Apel este legat de includerea TVA în baza de impozitare calculată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), spun reprezentanţii unei case de avocatură. "Practic se aplică un impozit la impozit, ceea ce Curtea Constituţionala a hotărât în februarie 2013 că este neconstituţional, încălcând principiul justei aşezări a sarcinii fiscale", a declarat, într-un comunicat, Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatură.

Taxa de claw-back a fost contestată în nenumărate rânduri de producătorii şi importatorii de medicamente, fiind considerată incorectă, nesustenabilă, cu efecte sociale grave, printre care restricţionarea accesului pacienţilor la tratament farmaceutic cu preţuri accesibile.

Curtea Constituţională a decis, în 5 februarie, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Labormed Pharma, în Dosarul 5.121/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi constată că sintagma "care include şi taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art.31 alin.(5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 110/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile sănătăţii şi protecţiei sociale, este neconstituţională. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Prin claw-back statul taxează producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. În acest fel, statul renunţă să mai deconteze depăşirile de buget cu medicamente gratuite şi compensate, care au loc în fiecare an şi care impun rectificări bugetare.

Taxa este calculată ca procent din venituri şi se aplică tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate. Plecând de la diferenţa dintre bugetul consumat şi cel stabilit, statul calculează trimestrial un procent care se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.

Indiferent de evoluţia vânzărilor, toate companiile plătesc această taxă. Potrivit datelor firmei de cercetare Cegedim, primele cinci companii farmaceurice de pe piaţa locală sunt Sanofi, Hoffmann la Roche, Novartis, Servier şi Pfizer.