Nu au fost închisori CIA în România

Apelul a fost lansat în contextul aşa-zisei identificări, la Bucureşti, a unei închisori secrete şi a unor zboruri de extrădare între România, Polonia şi Lituania suspectate la rândul lor de găzduirea unor unităţi de detenţie secrete ale CIA.

De altfel, nu este prima dată când România este acuzată că ar fi găzduit centre de detenţie ale CIA pe teritoriul naţional. În 2007, raportul Marty incrimina ţara noastră cu privire la existenţa pe teritoriul ei a unor închisori CIA. În 2012, un raport "Globalizing Torture" publicat de Open Society Justice Initiative concluziona că cinci dintre cei şase bărbaţi care ar fi fost deţinuţi în România se numără printre cei 14 principali suspecţi de terorism transferaţi de administraţia SUA în 2006 din închisori secrete ale CIA la Guantanamo Bay.

România a clarificat deja alegaţiile care i-au fost aduse, printr-un raport riguros documentat al unei Comisii parlamentare speciale. În urma anchetei derulate de comisie, s-a ajuns la concluzia că nu există niciun fel de argument care să probeze existenţa unor închisori CIA pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, tema pare a fi mai degrabă o intoxicare care porneşte exclusiv de la o serie de supoziţii ce nu concordă cu realitatea.

Raportul Comisiei parlamentare, condusă la acea vreme de Norica Nicolai, are anexate mai multe documente remise de SRI, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Transporturilor, în cadrul cercetarilor colaborându-se şi cu Ministerul Apărării, Autoritatea Aeronautică Civilă şi alte autorităţi ale statului. Pe parcursul anchetei, comisia a audiat peste 200 de persoane, a avut peste 60 de întâlniri cu membri ai Comisiei Consiliului Europei, cu şefi ai instituţiilor şi structurilor speciale din România şi a studiat peste 4.200 de pagini de documente.

În acest context, rezoluţia Parlamentului European este  cel puţin bizară fiindcă redeschide o temă ce a fost lămurită pe deplin de oficialii români. Desigur, ca stat membru UE, România are tot interesul unei abordări transparente, iar ţara noastră va pune la dispoziţia partenerilor europeni toate datele şi informaţiile necesare pentru a face lumină definitiv pe acest subiect.

În egală măsură, este evident că România nu-şi poate concentra resursele pentru a demonta o serie de suspiciuni care au fost deja infirmate. Priorităţile reale ale ţării noastre sunt legate de o altă agendă – tema Schengen, creşterea economică, păstrarea stabilităţii politice, independenţa justiţiei, protejarea statului de drept şi mai ales îndeplinirea angajamentelor asumate în faţa românilor care să ducă la îmbunătăţirea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii.