''Nu merge, se poate întâmpla orice", spune Dragnea despre un posibil refuz al premierului propus de PSD

"Noi la Cotroceni vom merge cu o singură opţiune dacă vom avea majoritate. (...) Dacă românii vor vota o anumită configuraţie politică a Parlamentului, care parlamentari vor prezenta o propunere, cum, ca preşedinte, să vină o majoritate pe care o ai în faţă şi care spune că "asta este omul pe care îl vom vota ca premier" şi tu să mergi cu altă propunere, pe care să o susţină o minoritate? Este foarte greu asta", a afirmat Dragnea.

El a invocat o decizie a CCR din 2014 care spune că dacă un partid sau o coaliţie de partide au majoritatea, preşedintele nu poate refuza propunerea lor de premier."Raţiunea sau spiritul articolului din Constituţie care vorbeşte de negocieri cu partidele în vederea formării Guvernului are logică doar într-o anumită situaţie: dacă rezultatul alegerilor stabileşte o structura politică a Parlamentului care, la final, duce la neşansa de a se constitui o majoritate, adică partidele nu se înțeleg între ele să facă 50% plus 1. Atunci intervine rolul esenţial al preşedintelui, să îi tot cheme şi să încerce să vadă din discuţia cu fiecare partid care persoană ar avea şansă să strângă o majoritate că să formeze Guvernul, dar când la preşedinte vine o majoritate şi arată "asta e omul în care avem încredere" şi Parlamentul va vota această propunere, ce logică să ai să spui "nu sunt de acord cu asta pentru că vreau eu să pun pe altcineva?"" , a detaliat liderul PSD.

Constituția prevede modul de desemnare a premierului care este nominalizat de președintele țării, mandatat să formeze un Cabinet, care, pentru a intra în funcțiune trebuie să primească votul Parlamentului și să depună jurământul în fața președintelui. Este vorba despre articolul 103 al Constituției.

ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

PSD a invocat, începând cu anul 2004, interpretarea acestui articol în sensul că rolul șefului statului în nominalizarea premierului depinde de partidul care câștigă alegerile și care este capabil să facă majoritate în Parlament. În 2004, PSD a fost primul clasat în ierarhia partidelor intrate în Parlament, însă nu a putut forma majoritatea parlamentară. Atunci, doi dintre aliații săi, PC (care intrase în Parlament pe locuri cedate de PSD) și UDMR au mers alături de alianța DA (formată din PD și PNL) și au constituit 50 la sută plus unu din numărul de parlamentari. Alianța DA a fost clasată pe locul al doilea după scorul electoral. Președintele de atunci, Traian Băsescu, l-a desemnat prim-ministru pe Călin Popescu Tăriceanu. Această interpretare de către Traian Băsescu a articolului 103 din Constituție a făcut obiectul, între altele, al primei sale suspendări, în anul 2007 de către Parlament.

În cadrul interviului, Liviu Dragnea a fost întrebat de către ziaristul de la Ziarul financiar ce se va întâmpla dacă președintele Klaus Iohannis va cere PSD o altă nominalizare. "Nu merge. Atunci se poate întâmpla orice", a răspuns Dragnea.

Întrebat ce funcţie vizează după alegeri, el a replicat: "Preşedinte PSD", reiterând că despre funcţiile publice se va discuta după 11 decembrie.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu va nominaliza la funcția de prim-ministru un condamnat penal. Potrivit legii  161 din 2003, “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.”

Liviu Dragnea a menționat în mai multe rânduri că nu intenționează să fie premier. De asemenea, PSD nu a anunțat cine este persoana pe care PSD o va susține ca prim-ministru.