Numărul funcţiilor de conducere în ANAF va fi redus cu o treime

Prin procesul amplu de reorganizare a Fiscului, care este o precondiţie pentru implementarea unui proiect finanţat de Banca Mondială cu 70 de milioane de euro, conducerea MFP preconizează o serie de schimbări cu impact major în îndeplinirea obiectivelor asumate de combatere şi prevenire a evaziunii fiscale şi de creştere a eficienţei în ceea ce priveşte colectarea veniturilor: crearea nivelului regional, crearea structurii antifraudă, asigurarea autonomiei Direcţiei Generale a Vămilor, implementarea unei noi strategii de resurse umane şi simplificarea procesului decizional.

Crearea nivelului regional are ca scop reducerea numărului de raportări către centrala ANAF, îmbunătăţirea planificarii şi controlului, reducerea costului colectării şi crearea de unităţi mai echilibrate din perspectiva ponderii economice şi a ponderii în colectarea veniturilor. Competenţa teritorială a viitoarelor direcţii generale regionale ale finanţelor publice respectă zonele de dezvoltare care vor fi acestea stabilite prin hotărâre de Guvern.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, creată prin reorganizarea controlului operativ în cadrul aparatului propriu al ANAF, va fi o structură naţională puternică, având opt servicii regionale aflate în coordonarea directă a aparatului central. 

"Din activitatea instituţiei în ultimii ani, a reieşit necesitatea pregnantă a consolidării cadrului legal privind lupta împotriva evaziunii, prin crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele şi să elimine astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiaşi operaţiuni economice, în concordanţă cu angajamentul asumat de România în raport cu FMI. 
având în vedere necesitatea recuperării cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi necesitatea specializării unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, structura antifraudă va prelua şi atribuţii de cercetare penală. Această măsură este justificată de necesitatea coordonării de la un singur punct a întregii activităţi, pentru concentrarea informaţiilor şi utilizarea eficientă a acestora, prin reducerea barierelor administrative, şi implicit, obţinerea unor rezultate imediate. S-a avut în vedere exemplele la nivelul ţărilor europene dezvoltate, în care o astfel de structură care combină cercetarea penală cu administrarea/cercetarea fiscală obţine rezultate notabile în combaterea fenomenului de evaziune fiscală", se spune în comunicatul MFP.

Implementarea unei noi strategii de resurse umane şi simplificarea procesului decizional va fi realizată prin realocarea personalului spre domeniile deficitare (antifraudă, inspecţie fiscală, IT, juridic) sau spre organele fiscale cu cel mai mare grad de încărcare şi, pe de altă parte, prin eliberarea din funcţie a celor care nu corespund din punct de vedere profesional şi al integrităţii.

"În ceea ce priveşte politica de resurse umane, aşa cum au constatat şi experţii internaţionali, numărul total al personalului ANAF raportat la numărul de contribuabili administraţi se încadrează în media administraţiilor fiscale din alte state europene. Totuşi, s-a constatat necesitatea redistribuirii personalului atât între structurile judeţene (care au un număr prea mare sau prea mic de personal în funcţie de numărul de contribuabili administraţi) cât şi între funcţiile administraţiei (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcţiile mai complexe precum inspecţia fiscală, asistenţa contribuabililor şi tehnologia informaţiei unde a fost identificat un deficit real de personal)", precizează MFP.

ANAF se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, şi prin preluarea activităţii Garzii Financiare, institutie publică care se desfiinţează. De asemenea, în cadrul ANAF se înfiinţează Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi de combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală. În cadrul acestei structuri funcţionează pe lângă structurile de prevenire şi control, Direcţia de Combatere a Fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infrac?iuni economico-financiare. 

Restructurarea structurilor de control vizează atât combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale cât şi creşterea eficienţei în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, prin alocarea de personal suplimentar în zona inspecţiei fiscale pentru efectuarea controalelor de fond şi accelerarea procedurilor de rambursare de TVA.

"Numirea personalului antifraudă se va face pe bază de concurs sau examen, ocuparea funcţiilor publice fiind făcută în urma promovării evaluărilor psihologice complexe, organizate prin intermediul unităţilor specializate acreditate în condiţiile legii şi a evaluărilor de integritate (...) Întregul proces de reorganizare urmăreşte transformarea ANAF într-o administraţie fiscală modernă, flexibilă şi eficientă, accentul fiind pus şi pe crearea unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii, prin dezvoltarea sistemului informatic care va duce la perfecţionarea mecanismelor de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale", se mai spune în comunicat.

În cadrul analizei efectuate în cadrul acestui proces de reorganizare MFP a identificat o serie de puncte slabe ale ANAF - nivelul redus al conformării voluntare a contribuabililor, structura organizatorică actuală, în special cea a aparatului teritorial, care presupune costuri ridicate de administrare, a dus la crearea unui număr mare de organe fiscale, toate judeţele fiind tratate similar, neţinându-se cont de dimensiunea sau importanţa fiecăruia sub aspectul ponderii economice, a numărului de contribuabili, toate structurile includ funcţii de directori executivi adjuncţi, şefi de administraţii, şefi de administraţii adjuncţi (la nivel naţional, aproximativ 49% din resursele umane ale ANAF se află in birourile judetene, iar 43% in birourile operaţionale), activitatea desfaşurată la nivelul structurii judeţene este un amestec de activităţi funcţionale (asistenţă, monitorizare, coordonare, funcţii suport, etc.) şi activităţi operaţionale (inspecţie fiscală), acest tip de organizare tinde să crească numărul de structuri şi de funcţii de conducere, distribuţia ineficientă a personalului între diferitele activităţi ale administraţiei fiscale, precum şi între diferite unităţi de la nivel teritorial, nerespectându-se, de la un judeţ la altul, aceeaşi proporţie între numărul de personal alocat şi numărul de contribuabili administraţi sau veniturile realizate.